Ganduri Pentru Fiecare Zi – Vladimir Ghika

Vezi acest document pe Scribd

”Noi și Biserica” de I.L. Caragiale

„Noi nu ne mai închinăm, fiindcă nu mai credem. Sufletele noastre nu mai au nevoie de mîngîiere; inimile noastre nu mai au nevoie de tărie, fiindcă sînt de piatră, şi din piatra aceasta scăpărăm scînteile liberei-cugetări, noi românii foşti ortodocşi, cari sîntem mai deştepţi, mai luminaţi, mai mîndri, mai puternici decît toate neamurile lumii. (…) Închine-se nerozii. Filozofia noastră se pune mai presus de nevoile închinăciunii. Clopotele – zgomot! Icoanele – fleacuri! Credinţa – moft! Închiză-se bisericile, surpă-se zidurile lor! Părinţii noştri cari le-au zidit erau nişte barbari, nişte primitivi, fără nici o cultură serioasă; ei nu aveau spiritual de examen. Noi sîntem oameni moderni. Măture-se dărîmăturile bisericilor, ca să se deschidă locuri largi, pieţe vaste, pe cari, după cerinţele progresului, să se zidească oteluri măreţe şi cluburi politice, teatre de varietăţi şi burse de comerţ! Şi nu care cumva să-ndrăznească a ridica glasul cineva! În cazul cel mai bun pentru dînsul, ar fi un om ridicul. E destul că biserica e tolerată.

Un slujitor al altarului cînd stetea sub loviturile unei cumplite prigoniri, unei năpăstuiri strigătoare la cer, izgonit şi maltratat ca odinioară Sf. Ignaţius al Constantinopolului, mi-a spus cu adînc amar – Nu le e frică, fiule, de bătaia lui Dumnezeu? – Nu, părinte, i-am răspuns; nu e frică nimănui de bătaia cui nu crede că este. Ai uitat că ai a face cu o lume care nu crede în Dumnezeu? cu o lume căreia nu i-a fost frică să prefacă în puşcării locaşurile sfinte, închinate credinţei străbune, unde zac osăminte de măreţi voievozi? Se va schimba lumea noastră românească? Va mai vrea Dumnezeu s-o reîntoarcă la dînsul? Dumnezeu ştie.“

I.L. Caragiale, în Opere, vol. IV, ediţie îngrijită de Şerban Cioculescu, Fundaţia pentru literatură şi artă „Regele Carol II“, 1938 (v. şi nr. 355, 356).

Maica Domnului: si mama a Bisericii sau doar o ”sora mai mare”?

Prof. Florin Laiu dixit:

”Ceea ce nu trebuie să uităm, este că Maria a fost dată Bisericii ca soră mai mare, nu ca mamă.”

In continuarea disputei domniei sale cu mine, ex-profesorul meu face afirmatia de mai sus pe blogul lui Marius Cruceru.

Chiar asa domn profesor? Fecioara Maria a fost Mama Domnului Bisericii( Bisericii Christos ii e Domn/sot si Cap). De unde si pana unde ”o sora mai mare”??  ”Soacra mare a Bisericii” nu va suna mai bine si corect decat ”sora mare”…?!

De fapt si de drept Maica Domnului ar fi ”soacra mare” a ”nurorii” Biserica, sotia Fiului ei(deci tot Mama, prin ”adoptie”)

Faptul ca dvs va purtati ca o nora acra/rea… sa fie semn ca de fapt nora nu sunteti ”dvs”? Fara ca ”soacra” sa va fi facut zile amare(saraca… e de mult la odihna”) tineti mortis sa o denigrati.

Tot vina ei sa fie ca nici moarta nu aveti pace??? A…am inteles: vina e a celor care spun ca mama Mirelui e mai buna decat va place s-o vedeti…Si nu vreti sa suportati nici pe cei care au o parere mai buna decat dvs despre soacra, o parere chiar exagerat de buna, lingusitoare chiar. Dar sa fie denigrarea replica buna la idolatrizarea soacrei de catre altii?

Vi se pare normal sa spuneti ca-l iubiti pe Mire, dar (ca celula din mireasa) sa va confundati soacra cu o sora mai mare? E asa greu sa nu va jigniti soacra numind-o ”sora(mea) Maria” si s-o cinstiti cu adevarul: ”mama mea(prin adoptie)”?

Sau sa fie vina Mirelui ca nu-si trimite Maica la… azil, ca sa il puteti accepta si fara ”nesuferita” de soacra?

Ma bucur totusi ca, desi cu inima stransa, o reabilitati de la ”sora mea Maria” la ”Maica Domnului meu, Maria”… Macar atat!
Iar daca Domnul dvs este si Dumnezeu, atunci Maica Lui e pe drept numita si Maica lui Dumnezeu, fara ca asta sa faca referire la vreun inceput al Dumnezeirii. Maica Domnului este Mama a lui Dumnezeu-devenit-Prunc, fie ca va place au ba.

PS: si cand te gandesti ca sarmana n-are nici  o vina pentru ca unii sunt lingusitori sau idolatri cu ea….

”Tripla venire a Domnului” – sf. Bernard

Ştim  cã  existã  o  triplã  venire  a  Domnului.  A  treia este între celelalte douã. Acestea douã sunt vizibile, cealaltã nu. La prima sa venire, el a fost vãzut pe pãmânt şi a vorbit cu oamenii, când, aşa cum el însuşi dã mãrturie, l-au vãzut şi l-au urât. La ultima sa venire,  orice fãpturã va vedea mântuirea lui Dumnezeu (Lc 3,6) şi vor privi la cel pe care l-au strãpuns (In 19,37). Venirea intermediarã este ascunsã: numai cei aleşi îl vãd în ei înşişi şi sufletul lor este mântuit. Astfel, el a venit mai întâi în trup şi în slãbiciune; apoi, între cele douã, în duh şi în putere; la sfârşit, va veni în glorie şi în maiestate.

Aceastã venire intermediarã este, de fapt, o cale prin care se trece de la prima la ultima: la prima, Cristos a fost rãscumpãrarea noastrã; la ultima, va apãrea ca viaţa noastrã; şi, între cele douã, este odihna şi mângâierea noastrã.

Dar ca sã nu creadã cineva cã ceea ce spunem despre aceastã  venire  intermediarã  este  o  invenţie  din  partea noastrã, ascultaţi ce spune el însuşi:  Dacã  cineva  mã iubeşte, va ţine cuvântul meu; Tatãl meu îl va iubi şi vom veni la el (In 14,23). În alt loc, am citit:  Cine se teme  de  Dumnezeu  va  face  binele  (Sir  15,1).  Însã, observ cã, aici, Isus exprimã ceva mai mult spunând despre  cel  care  îl  iubeşte:  Va  ţine  cuvântul  meu.  Unde trebuie ţinut? În inima sa, fãrã îndoialã, aşa cum spune profetul: Pãstrez în inimã cuvintele tale, ca sã nu pãcãtuiesc împotriva ta (Ps 118,11).

Iatã cum trebuie sã ţii cuvântul lui Dumnezeu, cãci fericiţi  cei  care  îl  ţin. Sã-l faci sã intre în ceea ce se poate numi adâncul sufletului tãu; sã pãtrundã în sentimentele şi în comportamentul tãu. Hrãneşte-te cu ceea ce este bun şi sufletul tãu va avea de ce sã se bucure! Nu uita sã-ţi mãnânci pâinea, ca nu cumva inima ta sã se usuce; saturã-ţi sufletul cu o hranã bunã şi gustoasã.

Dacã astfel vei ţine cuvântul lui Dumnezeu, fãrã îndoialã cã şi el te va ţine pe tine. Fiul va veni la tine împreunã cu Tatãl; va veni Profetul cel mare, care va reînnoi Ierusalimul; el este cel care va face noi toate lucrurile.Iatã ce va face venirea sa: atunci, aşa cum am purtat chipul celui pãmântesc, vom purta şi chipul celui ceresc (1Cor 15,49). Aşa cum vechiul Adam s-a rãspândit în omul întreg şi l-a ocupat în întregime, la fel trebuie sã-l ocupe acum Cristos, el care l-a creat pe om în totalitatea sa, care l-a rãscumpãrat în totalitatea sa şi care îl va glorifica în totalitatea sa.

Din Predicile sfântului Bernard, abate (Predica 5 despre Advent)

Christmas three tenors

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Christmas three tenors, posted with vodpod

Christmas with Pavarotti, Andrea Bocelli & J. Kaufmann.

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Christmas with Pavarotti, Andrea Bocelli & J. K…, posted with vodpod

Christmas in Vienna

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Chirstmas in Vienna, posted with vodpod

Romania:natie ”crestina” de 2000 de ani…

Stau si ma intreb cat de mare e de fapt diferenta  intre India pagana pe fata si Romania ”crestina” cu numele …

Craciunul si Pastele sunt principalele sarbatori crestine care celebreaza cele doua evenimente capitale ale vietii Domnului: intruparea/nasterea si moartea&invierea . Daca nici macar colindele despre Pruncul sfant si salutul ”Cristos-a-nviat” , daca nici macar reperele acestea ultra-celebre nu le mai spun nimic despre vreo semnificatie sau diferenta ”crestinilor” ortodocsi… atunci… Doamne miluieste!

PS: nici nu vreau sa ma gandesc ce ”note” s-ar da pentru raspunsurile la alte intrebari mai ”complicate” gen : ”cum e cu Sfanta Treime?” sau ” a fost  Iisus Christos si Dumnezeu 100% si om 100% ?”

Christmas Oratory (Bach) Cantata IV, excerpts

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Christmas Oratory (Bach) Cantata IV, excerpts, posted with vodpod

Christmas Oratorio

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Christmas Oratorio, posted with vodpod

Crăciun în India

E cald. Nici urmă de zăpadă. Freamătul zilei obişnuite nu anunţă nimic deosebit. Străzile sunt aglomerate şi murdare, ca mai înainte. In magazine, doar în câte unul, se pot vedea brăduţi confecţionaţi din hârtie colorată,  atârnaţi neglijent la vedere. Moş Crăciunii şi clopoţeii ce mai strigă trecătorilor indiferenţi, cum c-ar fi sărbătoare.  Colindătorii, jocurile de lumini, zăpada, brazii împodobiţi, mirosul de fructe, prăjituri  şi cozonaci,  familii vesele, biserici pline cu închinători, toate acestea sunt o amintire, un vis care mă obligă să accept sărăcia unei ţări lipsită de Cristos.
O lacrimă mi se ascunde-n suflet şi-un nod în gât îmi îneacă respiraţia.  Doamne, sunt aici să fie Crăciun,  să fie Lumină. Tu ai venit pe pământ într-un grajd pentru mine, acum voi merge eu în grajduri să duc Naşterea Ta.
In mahalaua întinsă pe malul râului, în colibe de paie, pe uliţele ei înguste, cu praf care afundă adânc piciorul  desculţilor crăpându-le usturător călcâiele, păşesc împreună cu trei tineri indieni, creştini,  să spunem săracilor că Isus  S-a născut să moară şi pentru ei.  O colindă, două… David, un fost preot hindus caută cuvinte simple pentru a se face înţeles, vorbind despre Isus,  darul divin,  şi despre însemnătatea Crăciunului. După mesaj împărţim broşuri şi Nou Testamente la puţinii care ştiu să citească.
Ne inundă o pace deplină privind la cei ce răsfoiesc interesaţi paginile divine  şi la copiii care înfulecă grăbiţi  gogoaşele  şi bomboanele primite ca dar de  Crăciun. Pe neaşteptate se lasă întunericul. Azi e Crăciun. Pentru cine? E parcă o poveste care vine de demult.  Şi totuşi, azi a fost vestită Naşterea lui Isus, pentru prima dată acestor indieni. Pentru prima oară au primit un dar de Crăciun.
Câţiva copii se ţin scai de noi până la intrarea în oraş. Mânuţele lor murdare se agaţă cu disperare de hainele noastre. Un plâns de milă îmi zvâcneşte îndurerat în toată fiinţa. Rugăciunea mea devine un geamăt tăcut, întrebându-mă îndurerată dacă va mai fi cineva vreodată să vină la ei cu daruri de Crăciun.  Chiar de nu va fi să vină, Doamne,  fă te rog să rodească ceea ce azi s-a semănat.

Lidia Muraru, Jurnal din India(il puteti citi online aici si aici sau cumpara de aici )

The Nativity Story

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

The Nativity Story, posted with vodpod

Christmas 1950

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Christmas 1950, posted with vodpod

The Little Lamb: A Christmas Story ( 1955 )

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

The Little Lamb: A Christmas Story ( 1955 ), posted with vodpod

Christmas in the King’s College

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Christmas in the King’s College, posted with vodpod

NAVIDAD NUESTRA – Ariel Ramírez

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

NAVIDAD NUESTRA – Ariel Ramírez, posted with vodpod

Deosebit: Concert de Craciun – Corul bisericii Strajerul

Corul bisericii despre care scriam cu incantare ceva vreme in urma. In(-)cantarea continua…

Ne colinda… Charles Wesley

Hark the Herald Angel Sing – St.Paul’s Cathedral – London (UK)

Come, thou long expected Jesus : St John’s College Choir, Cambridge

Cine nu stia cui sa multumeasca pentru aceste celebre colinde… tocmai a aflat 🙂

Despre teologia biblica si orthodoxa a primului imn iata un articol:

Any of his hymns would make for a rich Bible study, but I want to invite you to consider „Hark, the Herald Angels Sing” for the richness of its Scriptural allusions and teachings. The carol includes references to a number of the Messianic prophecies pointing to the birth of the Messiah. The song is also rich in theological themes of what Christ did for us – known technically as Christology, Incarnation, Atonement, Resurrection, the Fall of Man, Total Depravity, and Sanctification – the renewal of the image of Christ in the believer, Christ being formed in us.

I encourage you to study this Christmas carol by reading the stanza, finding the italicized words, and then looking up each scripture verse that they refer to. For some of these themes, the verses I have listed only scratch the surface, but there are enough to help you explore these them with great profit. You may use this study by yourself, with your family, or with a Sunday school class or small group. Just be sure that you limber up your fingers ahead of time so that you’re ready to find these passages in your Bible.

1.	Hark! The herald angels sing,	Luke 2:10
	„Glory to the newborn King;
	Peace on earth, and mercy mild,	Luke 2:14; 1:78
	God and sinners reconciled!”	2 Corinthians 5:18-21; Colossians 1:20-22
	Joyful, all ye nations rise,	Revelation 21:24; Haggai 2:6-7
	Join the triumph of the skies;
	With th� angelic host proclaim,	Luke 2:10-11; Matthew 1:4-6; Micah 5:2
	„Christ is born in Bethlehem!”
	Hark! the herald angels sing,
	„Glory to the newborn King!„	Matthew 2:2
2.	Christ, by highest Heav�n adored;	Luke 2:9-14; Revelation 5:13; Hebrews 1:6
	Christ the everlasting Lord;	Revelation 22:12-13
	Late in time, behold Him come,	Galatians 4:4
	Offspring of a virgin�s womb.	Matthew 1:18-23; Luke 1:26-38
	Veiled in flesh the Godhead see;	Hebrews 10:20. Godhead means „divine nature or essence; divinity; God; the nature of God, especially as existing in three persons” (Merriam Webster Collegiate Dictionary, 10th Edition)
	Hail th� incarnate Deity,	Incarnation is a theological term which refers to the union of divinity with humanity in Jesus Christ, from in + carne, flesh. There are many, many NT scriptures on this central doctrine of the Christian faith. See below.
	Pleased with us in flesh to dwell,	John 1:14; Romans 1:3; 8:3; Galatians 4:4; Philippians 2:7-8; Colossians 1:15; 1 Timothy 3:16; Hebrews 1:3; 2:9-11; 1 John 4:2-3; 2 John 1:7; Revelation 22:16
	Jesus our Emmanuel.	Isaiah 7:14; Matthew 1:23. „Emmanuel” means in Hebrew, „God with us” – the truth of the incarnation in a single word!
3.	Hail the heav’n born Prince of Peace!	Isaiah 9:6
	Hail the Sun of Righteousness!	Malachi 4:2
	Light and life to all He brings,	John 1:4, 10; 8:12; 2 Timothy 1:10
	Ris�n with healing in His wings.	Malachi 4:2. „Wings” refers to „rays” of the sun.
	Mild He lays His glory by,	Philippians 2:6-8; John 17:5, 24. Theologically this is called the Kenosis, Jesus emptying of himself and his glory, so that he might become a human.
	Born that man no more may die.	John 11:25-26
	Born to raise the sons of earth,	1 Corinthians 15:35-57. The doctrine of the Resurrection of the Dead.
	Born to give them second birth.	John 1:13; 3:3, 6; James 1:18; 1 Peter 1:3, 23; Titus 3:5
4.	Come, Desire of nations, come,	Haggai 2:6-7
	Fix in us Thy humble home;	Ephesians 3:17; Romans 8:9
	Rise, the woman�s conqu�ring Seed,	Genesis 3:15; Romans 16:20. This ancient messianic prophecy of Christ crushing Satan the serpent. The hymn is calling on Christ to crush Satan’s work in us, the old, sinful nature.
	Bruise in us the serpent�s head.
	Now display Thy saving power,	Hebrews 7:25 and many verses.
	Ruined nature now restore;	Romans 6:6; Ephesians 4:22-24; Colossians 3:9-10; Romans 12:2
	Now in mystic union join	Ephesians 5:31-32; 1 Corinthians 6:17; Romans 6:5
	Thine to ours, and ours to Thine.	Romans 8:9-11; 1 Corinthians 2:14-16
5.	Adam�s likeness, Lord, efface,	Romans 5:12-21, especially 5:14; 1 Corinthians 15:22
	Stamp Thine image in its place:	Genesis 1:26-27; Colossians 3:10; Ephesians 4:23-24
	Second Adam from above,	Romans 5:12-21, especially 5:14; 1 Corinthians 15:47
	Reinstate us in Thy love.
	Let us Thee, though lost, regain	Philippians 3:8-11; Luke 19:10, a prayer for restoration of the broken relationship with God.
	Thee, the Life, the inner man:	John 14:6; 1 John 5:11-12. Ephesians 3:16; 2 Corinthians 4:16; 1 Peter 3:4
	O, to all Thyself impart,	Jeremiah 31:34. Habakkuk 2:14. Philippians 3:8-11
	Formed in each believing heart.	Galatians 4:19; Romans 8:29; Ephesians 4:24; Colossians 1:27; 3:10

Va colinda The choir of Roman-Catholic Theological Institute Iasi

Ingerii-n a nostre plaiuri

Primiti cu colindul?

Tropar ucrainean (dedicat Fecioarei Maria) – Corul de Copii al Radiodifuziunii Romane