Odată cu acest nume mi-a răsărit imediat în minte filmul lui Pasolini, pe care-l văd de două ori pe an, odată de Crăciun, apoi de Paște. Este singurul film religios la care mă întorc cu regularitate, toate celelalte producții pe care le-am văzut, toate hollywoodiene, mai vechi sau mai noi, reprezentând o parodiere implicită a Sacrului.
Ador Bach, si ma mandresc ca am reusit sa mi achizitionez Mathew Passion pe cd.
Odată cu acest nume mi-a răsărit imediat în minte filmul lui Pasolini, pe care-l văd de două ori pe an, odată de Crăciun, apoi de Paște. Este singurul film religios la care mă întorc cu regularitate, toate celelalte producții pe care le-am văzut, toate hollywoodiene, mai vechi sau mai noi, reprezentând o parodiere implicită a Sacrului.
nic