De ce este Septuaginta indispensabila

parallel_aligned_lxxAm mai scris in trecut pe blogul de pe yahoo360 despre „descoperirea” necesitatii studiului Vechiului Testament avand in fata atat textul masoretic(TM)/evreiesc cat si cel al septuagintei/grecesc.

Acum nu-mi propun decat sa exemplific cu texte ale Noului Testament carora nu le-am putea gasi talcul fara ajutorul Septuagintei(LXX).

Evrei 1:6 Si, cand duce iarasi in lume pe Cel intai nascut, zice: „Toti ingerii lui Dumnezeu sa I se inchine!”

Pentru cei care folosesc versiunea Cornilescu sau alte versiuni protestante bazate pe TM, textul urmand trimiterile vor duce cititorul la Deuteronom 32:43 unde insa nu va gasi textul de unde se citeaza:

6Şi, când duce iarăşi în lume pe Cel întâi născut, zice: „Toţi îngerii lui Dumnezeu să I se închine!”

Rom 8.29;Col 1.18;Apoc 1.5;Deut 32.43;Ps 97.7;1Pet 3.22;

Deut32:43Neamuri, cântaţi laudele poporului Lui! Căci Domnul răzbună sângele robilor Săi, El Se răzbună împotriva potrivnicilor Săi, Şi face ispăşire pentru ţara Lui, pentru poporul Lui.”

Rom 15.10;Apoc 6.10;Apoc 19.2;Deut 32.41;Ps 85.1;

Daca insa veti citi acelasi verset dintr-o traducere bazata pe LXX, veti avea o mica surpriza:

43Veseliţi-vă, voi, ceruri, împreună cu El,
Lui să I se’nchine toţi fiii lui Dumnezeu!
Veseliţi-vă, voi, neamuri, împreună cu poporul Său,
întărească-se pentru El toţi îngerii lui Dumnezeu!
Că El va răzbuna sângele fiilor Săi
şi cu răzbunare le va plăti vrăjmaşilor Săi,
şi celor ce-L urăsc le va plăti
şi va curăţi Domnul pământul poporului Său“. a

In versiunea ortodoxa ( Bartolomeu aici) bazata pe LXX, veti regasi textul citat in Evrei 1:6! Cum asa? Simplu: in textul masoretic pur si simplu nu exista textul care exista in LXX si care apare citat in Evrei 1:6. Care sa fie explicatia? LXX este cea citata in Evrei in favoarea argumentarii superioritatii Fiului fata de ingeri, text care in TM nu apare, fiind pierdut.

” Versiunea Septuagintei este atestată de manuscrisele de la Qumran, ceea ce i-a făcut, probabil, pe traducătorii BJ [Biblia de la Ierusalim] s’o adopte ca atare.”

– precizeaza o nota de subsol a Versiunii Sinodale Jubiliare.

Punand in paralel acelasi text – Deut. 32:43 – in versiunea TM si cea LXX putem vedea diferentele:

TM: 43Neamuri, cântaţi laudele poporului Lui

Căci Domnul răzbună sângele robilor Săi,

El Se răzbună împotriva potrivnicilor Săi,

Şi face ispăşire pentru ţara Lui, pentru poporul Lui.”

LXX: 43Veseliţi-vă, voi, ceruri, împreună cu El,
Lui să I se’nchine toţi fiii lui Dumnezeu!
Veseliţi-vă, voi, neamuri, împreună cu poporul Său,
întărească-se pentru El toţi îngerii lui Dumnezeu!
Că El va răzbuna sângele fiilor Săi
şi cu răzbunare le va plăti vrăjmaşilor Săi,
şi celor ce-L urăsc le va plăti
şi va curăţi Domnul pământul poporului Său“.

Sa vedem si LXX Poliromului:

Dt 32

Deci, conform notei din LXX Poliromului, versurile 1,2 si 4 apar doar in LXX si textele de la Qumran.

Diferenta apare semnalata in cea mai noua traducere protestanta in limba romana – Noua Traducere in Limba Romana:

43 Bucuraţi-vă7, neamuri8, împreună cu poporul Lui, pentru că El va răzbuna sângele slujitorilor Lui, se va răzbuna pe duşmanii Lui şi va face ispăşire pentru ţara şi poporul Lui.“

32:43 TM; Q şi LXX: Bucuraţi-vă, ceruri, împreună cu El / şi toţi îngerii lui Dumnezeu să I se închine

Epistola catre Evrei citeaza din LXX (si confirmata de sulurile de la Marea Moarta) care este baza textului din Evrei 1:6. Textul evreiesc/ masoretic? Nu este singura data cand ramane „in offside”. Tocmai de aceea Biblia trebuie studiata in paralel.

„eu, Femeia” de John & Stasi Eldredge

Revelaţii despre tainele sufletului feminin

Plină de taine, captivantă, frumoasă, dătătoare de viaţă, cunună a Creaţiei. Cum ar arăta lumea noastră fără ea, Femeia? Hotărât lucru, doar vorbind despre ea păşim pe un tărâm sfânt. De ce? Pentru că Eva, cireaşa de pe tortul Creaţiei, poartă cu sine imaginea unui Dumnezeu fascinant, plin de pasiune şi romantism. Aşa cum Cenuşăreasa este, pe nepusă masă, invitată la bal, tot astfel, Femeia este invitată să-şi trăiască marea aventură a dragostei alături de Regele Însuşi, care însetează după Frumoasa din povestea anume creată pentru ea. În absenţa ei, orice bal îşi pierde strălucirea.

Privim însă azi în jur şi ce vedem? Un alt tablou. Societatea ne propune femei de succes, femei-obiect posesoare ale cifrei magice 90-60-90, iar Biserica ne sugerează femei supuse, gospodine ideale şi mame perfecte. Adevărul este că majoritatea femeilor de azi sunt de fapt nişte fiinţe obosite, neînţelese şi copleşite de treburi.

Undeva între fetiţa dulce de ieri, care se credea prinţesă şi femeia modernă de azi s-a pierdut pe drum ceva esenţial. Dorinţele ascunse din inima femeii şi realităţile zilnice de care i se face parte par a fi la ani lumină distanţă unele de altele. În locul aventurii romantice, femeii i se propune aventura eficienţei şi refugiul în universul paralel al telenovelelor, romanelor de amor şi revistelor sclipicioase înţesate de modă, sex, bârfe şi sentimentalisme ieftine.

Cum îşi va regăsi Femeia noastră inima? Ce rol joacă Prinţul în această poveste? Soţii Eldredge vă propun aici o aventură spirituală unică, menită să trezească la viaţă Frumoasa adormită.

PS: n-am citit cartea, dar prezentarea suna bine… 🙂

Apologia monogamiei – G K Chesteron

Nu m-as putea niciodata alatura murmurului obisnuit al acestei generatii  in crestere impotriva monogamiei, fiindca nici o restrictie in legatura cu sexul nu pare atat de stranie si neasteptata ca sexul insusi. Sa tii la o singura femeie e un pret mic pentru darul de a vedea o femeie. Sa ma plang ca m-am putut insura doar o singura data e ca si cum m-as plange ca m-am nascut o singura data. Nu se poate compara cu teribila incantare despre care se vorbeste. Asta arata nu o sensibilitate exagerata vis-a-vis de sex, ci o curioasa insensibilitate fata de sex. Omul e un nebun care se plange ca nu poate intra in Eden prin cinci porti deodata. Poligamia e o lipsa de realizare a sexului – e asemeni unui om care cojeste cinci pere cu mintea dusa aiurea.

Oamenii (cred eu) ar trebui sa posteasca patruzeci de zile de dragul de a auzi o mierla cantand. Ar trebui sa treaca prin foc pentru a gasi o ciubotica-cucului. Insa iubitorii acestia de frumos n-ar putea nici macar sa stea treji pentru o mierla. N-ar putea sa se supuna casatoriei crestine obisnuite pentru a rasplati o ciubotica-cucului.

G.K. Chesterton, Ortodoxia

%d blogeri au apreciat asta: