Alte diferente semnificative intre Septuaginta(LXX) si Textul Masoretic(TM) – 1

O alta diferenta  LXX-TM cu impact teologic semnificativ, tot in domeniul cristologiei (! – nu degeaba acuza adeptii LXX pe masoreti de manipularea textelor la profetii mesianice… ) este cea pe care am semnalat-o cu mai multi ani in urma:

Psalmul 110:3 (TM) /109:3 (LXX)

1. LXX (urmata de versiunile ortodoxe ale Bibliei):

A. Versiunea Sinodala Anania Bartolomeu (2001):

„Cu Tine este înstăpânirea*d în ziua puterii Tale, întru strălucirea sfinţilor Tăi; din pântece mai înainte de luceafăr Te-am născut.”

d) Autorul foloseşte aici cuvântul arhe, ale cărui prime sensuri sunt „început”, „principiu”, „origine”, dar al cărui ultim înţeles este acela de „ceea ce este supus unei autorităţi”, „imperiu”, „regat”, „ţară”, „dominion”. Versiunea de faţă preferă echivalentul „înstăpânire”, cu nuanţa că e vorba de o autoritate pe care Fiul o are de la început, de când Se născuse din Tatăl „mai înainte de luceafăr”, adică mai înainte de aşezarea lumii (vezi stihul al treilea din acest verset).

B. LXX Polirom (vol 4a, 2006)

3. Cu tine e stăpânirea în ziua puterii Tale,
în strălucirile sfinţilor;
din pântece, mai înainte de luceafăr, te-am născut.

Note: 109 Unul dintre psalmii cei mai comentaţi, dar şi mai dificili. Dificultatea poate proveni din faptul că un vechi psalm de înscăunare regală a fost reutilizat în perioade ulterioare în cheie sacerdotală. După Exil, speranţa în reinstaurarea monarhiei se stinge treptat şi conducătorul efectiv al comunităţii „restauraţiei” este marele preot, iar în epoca posterioară răscoalei Macabeilor, regii hasmonei cumulează şi funcţia de mari preoţi. Există, poate, aluzii la rituri din ceremonialele de înscăunare care nu mai sunt cunoscute. Importanţa aparte a psalmului e dată de interpretarea lui în cheie mesianică şi raportarea lui la Hristos încă din Epistola către evrei. In Hristos, funcţia regală, preoţească şi profetică se întâlnesc. Părinţii au folosit mult psalmul în disputele împotriva arienilor, argumentând cu ajutorul lui dumnezeirea lui Iisus.

3. „stăpânirea”: gr. αρχη poate însemna şi „început”, ceea ce ar trimite la Gen, 1,1 şi In. 1,1. ♦ „ziua puterii Taie”: pentru majoritatea Părinţilor, este ziua învierii, dar şi a Judecăţii. ♦ 3c: după majoritatea Părinţilor, versetul vorbeşte despre naşterea din veş­nicie a Cuvântului. ♦ „din pântece”: se afirmă unitatea de natură cu Tatăl (Theodoret).în TM, versetul e corupt şi toate traducerile sunt conjecturale; litt. „poporul tău e numai bunăvoinţă în ziua puterii tale în strălucirile sfinţeniei din pântece, din zori pentru tine roua tinereţilor tale/tineretului tău”, ceea ce a fost interpretat felurit: „Poporul tău e plin de bunăvoinţă în ziua când se arată puterea ta. Cu o sfântă strălucire, din sânul zorilor a ta este roua tineretului (i.e. cei mai buni dintre tineri)” (TOB); „Poporul tău ţi se va oferi de bunăvoie, în ziua în care îţi conduci oştirea pe munţii sfinţi. Din sânul dimineţii, ca roua va veni la tine tineretul tău” (RSVj etc. ♦ „mai înainte de luceafăr”: aplicat de Părinţi la naşterea Fiului lui Dumnezeu. Totuşi, în NT versetul nu e folosit hristologic.

2. TM (urmat de versiunile protestante, si partial catolice)

A. Noua Traducere in Limba Romana(2007)

3 Poporul Tău este dornic de luptă, când se adună oştirea Ta. Cu podoabe sfinte din tainiţa zorilor vei primi roua tineretului Tău.

(nota : „sau tinerii tai vor veni la tine ca roua”)

B. Traducerea Literală Nouă (2001 – traducerea Dumitru Cornilescu revizuită):

„ În ziua puterii*f Tale, poporul Tău va fi*g un dar de bunăvoie în sfântă splendoare*h; din sânul aurorei va veni la Tine roua tinerilor Tăi.

(note: * f sau „oştirii” ; g sau „se va oferi” ; h sau „în splendorile sfinţeniei”)

Nota:

A. Biblia de la Blaj(1795 – greco-catolica) concorda cu textele ortodoxe ce urmeaza LXX:

„Cu Tine easte incepatura in zioa puterii Tale,intru stralucirile sfintilor Tai; din pântece mai nainte de luceafar Te-am nascut.”

B. La fel procedeaza si noua traducere romano-catolica (Sapientia, 2006) a „Psalmilor” (desi – pe linia traditionala a catolicilor de a armoniza LXX cu TM cuplata cu adoptarea inaltei critici in premize – se lasa cumva in „coada de peste” „transarea” dilemei)

3 În ziua puterii tale,
tu domneşti strãlucind de sfinţenie;
din sânul aurorei, ca roua, te-am nãscut.g

Note/comentarii: Versetul 3 este obscur şi se preteazã la interpretãri diferite. Dupã LXX şi Vg, avem aici un oracol nou, referitor la filiatiunea adoptivã divinã a regelui, conform protocolului regal ca în Ps 2 si pe linia oracolului lui Natan (cf. 2Sam 7,14; Ps 89,27).

Mulţi exegeţi vãd aici cel puţin o aluzie la predestinarea regelui Mesia încã din sânul mamei. Probabil cã versetul intrã în contextul ceremoniei de încoronare a suveranului. Astfel, în faţa armatei, tot poporul proclamã angajamentul de a lupta pentru rege şi pentru naţiune. O traducere apropiatã de TM ar putea fi aceasta: Poporul tãu este generos (se angajeazã cu plãcere) în ziua în care apare puterea ta militarã, în splendorile sfinţeniei. Din sânul aurorei, pentru tine este roua tinereţii tale (adicã, tinerii tãi soldaţi). Aşadar, v. 2-3 ar descrie forţa şi abnegaţia poporului şi a tinerilor militari pe care Domnul îi pune la dispoziţia regelui pentru a stãpâni asupra duşmanilor.

Din sânul aurorei, ca roua… Este un simbolism care face apel la tradiţiile vechi. Este semn al fecunditãţii, al forţei şi al vieţii. Dupã LXX, expresia poeticã ar face aluzie la originea misterioasã a lui Mesia.

… te-am nãscut. În timp ce în Ps 2,7 expresia indicã filiaţiunea adoptivã a regelui în ziua încoronãrii, aici expresia pare sã indice, într-un anumit fel, filiaţiunea divinã în sens strict.

Textul are o contributie importanta la cristologia orthodoxa (pastrez distinctia „orthodox”= conceptia corecta acceptata in crestinatate vs. „ortodox”=pozitia confesionala a crestinatatii rasaritene „patronata” de patriarhul de Constantinopol) , fiind „aproape geaman” celui din Psalmul 2:7

LXX Polirom (vol 4a, 2006):

7    ca să vestesc porunca Domnului: Domnul mi-a spus: „Fiul Meu eşti tu, Eu astăzi te-am născut;

NOTA:
Pornind de la făgăduinţa mesianică din 2Rg. 7,13-14, versetul i-a fost aplicat prin excelenţă lui Iisus Hristos, începând cu Fp. 13,30-33, unde Pavel îl citează ca pe o profeţie despre învierea lui Iisus; acelaşi verset este citat şi în Evr. 1,5 şi 5,5 despre preoţia lui Hristos derivând din filiaţia Iui divină; tradiţia şi liturgia creştină au înţeles mai apoi acel „astăzi te-am născut” ca referindu-se la naşterea din veşnicie a Cuvântului.

Folosirea textului in disputele crestino-iudaice si orthodoxo-heterodoxe demonstreaza inca o data importanta versiunii biblice si pericolul alterarii/modificarii textului, cat timp religia este una a Cartii.

Un studiu exegetic (pe textele ebraice si grecesti) remarcabil  al psalmului  a facut si postat online prof. Florin Laiu.

De ce este Septuaginta indispensabila

parallel_aligned_lxxAm mai scris in trecut pe blogul de pe yahoo360 despre „descoperirea” necesitatii studiului Vechiului Testament avand in fata atat textul masoretic(TM)/evreiesc cat si cel al septuagintei/grecesc.

Acum nu-mi propun decat sa exemplific cu texte ale Noului Testament carora nu le-am putea gasi talcul fara ajutorul Septuagintei(LXX).

Evrei 1:6 Si, cand duce iarasi in lume pe Cel intai nascut, zice: „Toti ingerii lui Dumnezeu sa I se inchine!”

Pentru cei care folosesc versiunea Cornilescu sau alte versiuni protestante bazate pe TM, textul urmand trimiterile vor duce cititorul la Deuteronom 32:43 unde insa nu va gasi textul de unde se citeaza:

6Şi, când duce iarăşi în lume pe Cel întâi născut, zice: „Toţi îngerii lui Dumnezeu să I se închine!”

Rom 8.29;Col 1.18;Apoc 1.5;Deut 32.43;Ps 97.7;1Pet 3.22;

Deut32:43Neamuri, cântaţi laudele poporului Lui! Căci Domnul răzbună sângele robilor Săi, El Se răzbună împotriva potrivnicilor Săi, Şi face ispăşire pentru ţara Lui, pentru poporul Lui.”

Rom 15.10;Apoc 6.10;Apoc 19.2;Deut 32.41;Ps 85.1;

Daca insa veti citi acelasi verset dintr-o traducere bazata pe LXX, veti avea o mica surpriza:

43Veseliţi-vă, voi, ceruri, împreună cu El,
Lui să I se’nchine toţi fiii lui Dumnezeu!
Veseliţi-vă, voi, neamuri, împreună cu poporul Său,
întărească-se pentru El toţi îngerii lui Dumnezeu!
Că El va răzbuna sângele fiilor Săi
şi cu răzbunare le va plăti vrăjmaşilor Săi,
şi celor ce-L urăsc le va plăti
şi va curăţi Domnul pământul poporului Său“. a

In versiunea ortodoxa ( Bartolomeu aici) bazata pe LXX, veti regasi textul citat in Evrei 1:6! Cum asa? Simplu: in textul masoretic pur si simplu nu exista textul care exista in LXX si care apare citat in Evrei 1:6. Care sa fie explicatia? LXX este cea citata in Evrei in favoarea argumentarii superioritatii Fiului fata de ingeri, text care in TM nu apare, fiind pierdut.

” Versiunea Septuagintei este atestată de manuscrisele de la Qumran, ceea ce i-a făcut, probabil, pe traducătorii BJ [Biblia de la Ierusalim] s’o adopte ca atare.”

– precizeaza o nota de subsol a Versiunii Sinodale Jubiliare.

Punand in paralel acelasi text – Deut. 32:43 – in versiunea TM si cea LXX putem vedea diferentele:

TM: 43Neamuri, cântaţi laudele poporului Lui

Căci Domnul răzbună sângele robilor Săi,

El Se răzbună împotriva potrivnicilor Săi,

Şi face ispăşire pentru ţara Lui, pentru poporul Lui.”

LXX: 43Veseliţi-vă, voi, ceruri, împreună cu El,
Lui să I se’nchine toţi fiii lui Dumnezeu!
Veseliţi-vă, voi, neamuri, împreună cu poporul Său,
întărească-se pentru El toţi îngerii lui Dumnezeu!
Că El va răzbuna sângele fiilor Săi
şi cu răzbunare le va plăti vrăjmaşilor Săi,
şi celor ce-L urăsc le va plăti
şi va curăţi Domnul pământul poporului Său“.

Sa vedem si LXX Poliromului:

Dt 32

Deci, conform notei din LXX Poliromului, versurile 1,2 si 4 apar doar in LXX si textele de la Qumran.

Diferenta apare semnalata in cea mai noua traducere protestanta in limba romana – Noua Traducere in Limba Romana:

43 Bucuraţi-vă7, neamuri8, împreună cu poporul Lui, pentru că El va răzbuna sângele slujitorilor Lui, se va răzbuna pe duşmanii Lui şi va face ispăşire pentru ţara şi poporul Lui.“

32:43 TM; Q şi LXX: Bucuraţi-vă, ceruri, împreună cu El / şi toţi îngerii lui Dumnezeu să I se închine

Epistola catre Evrei citeaza din LXX (si confirmata de sulurile de la Marea Moarta) care este baza textului din Evrei 1:6. Textul evreiesc/ masoretic? Nu este singura data cand ramane „in offside”. Tocmai de aceea Biblia trebuie studiata in paralel.

„eu, Femeia” de John & Stasi Eldredge

Revelaţii despre tainele sufletului feminin

Plină de taine, captivantă, frumoasă, dătătoare de viaţă, cunună a Creaţiei. Cum ar arăta lumea noastră fără ea, Femeia? Hotărât lucru, doar vorbind despre ea păşim pe un tărâm sfânt. De ce? Pentru că Eva, cireaşa de pe tortul Creaţiei, poartă cu sine imaginea unui Dumnezeu fascinant, plin de pasiune şi romantism. Aşa cum Cenuşăreasa este, pe nepusă masă, invitată la bal, tot astfel, Femeia este invitată să-şi trăiască marea aventură a dragostei alături de Regele Însuşi, care însetează după Frumoasa din povestea anume creată pentru ea. În absenţa ei, orice bal îşi pierde strălucirea.

Privim însă azi în jur şi ce vedem? Un alt tablou. Societatea ne propune femei de succes, femei-obiect posesoare ale cifrei magice 90-60-90, iar Biserica ne sugerează femei supuse, gospodine ideale şi mame perfecte. Adevărul este că majoritatea femeilor de azi sunt de fapt nişte fiinţe obosite, neînţelese şi copleşite de treburi.

Undeva între fetiţa dulce de ieri, care se credea prinţesă şi femeia modernă de azi s-a pierdut pe drum ceva esenţial. Dorinţele ascunse din inima femeii şi realităţile zilnice de care i se face parte par a fi la ani lumină distanţă unele de altele. În locul aventurii romantice, femeii i se propune aventura eficienţei şi refugiul în universul paralel al telenovelelor, romanelor de amor şi revistelor sclipicioase înţesate de modă, sex, bârfe şi sentimentalisme ieftine.

Cum îşi va regăsi Femeia noastră inima? Ce rol joacă Prinţul în această poveste? Soţii Eldredge vă propun aici o aventură spirituală unică, menită să trezească la viaţă Frumoasa adormită.

PS: n-am citit cartea, dar prezentarea suna bine… 🙂

Apologia monogamiei – G K Chesteron

Nu m-as putea niciodata alatura murmurului obisnuit al acestei generatii  in crestere impotriva monogamiei, fiindca nici o restrictie in legatura cu sexul nu pare atat de stranie si neasteptata ca sexul insusi. Sa tii la o singura femeie e un pret mic pentru darul de a vedea o femeie. Sa ma plang ca m-am putut insura doar o singura data e ca si cum m-as plange ca m-am nascut o singura data. Nu se poate compara cu teribila incantare despre care se vorbeste. Asta arata nu o sensibilitate exagerata vis-a-vis de sex, ci o curioasa insensibilitate fata de sex. Omul e un nebun care se plange ca nu poate intra in Eden prin cinci porti deodata. Poligamia e o lipsa de realizare a sexului – e asemeni unui om care cojeste cinci pere cu mintea dusa aiurea.

Oamenii (cred eu) ar trebui sa posteasca patruzeci de zile de dragul de a auzi o mierla cantand. Ar trebui sa treaca prin foc pentru a gasi o ciubotica-cucului. Insa iubitorii acestia de frumos n-ar putea nici macar sa stea treji pentru o mierla. N-ar putea sa se supuna casatoriei crestine obisnuite pentru a rasplati o ciubotica-cucului.

G.K. Chesterton, Ortodoxia

Despre Francis Schaeffer la 25 de ani de la moartea lui

fs2

Doug Groothuis: “În 1960, revista Time l-a numit un “misionar al intelectualilor.” Schaeffer a scris peste douăzeci de cărţi de apologetică, teologie şi etică. Cele mai multe dintre acestea au fost elaborate din transcrierile prelegerilor sau au fost ajutate de o considerabilă asistenţă editorială. Punctele forte ale lui Schaeffer erau discuţiile şi prelegerile, nu crearea manuscriselors academice. De fapt, în ceea ce priveşte statusul său de intelectual creştin, Schaeffer nu a deţinut sau câştigat un doctorat şi nu a deţinut niciodată un post academic cu normă întreagă, cu toate că a predat periodic în calitate de adjunct la Seminarul Covenant.”

Citeste mai departe:

Francis Schaeffer şi modelarea Americii Evanghelice şi Francis Schaeffer: o viaţă autentică. O recenzie de Doug Groothuis

Ganduri pentru zilele ce vin – Vladimir Ghika

http://www.vladimirghika.ro/

Sta prost Biblia cu matematica?

( Pictura lui Rembrandt (1661) „Evangelist Matthew and the Angel” – gazduita de Musée Du Louvre, Paris, France – si reprezentand modul in care Biblia a fost scrisa: prin inspiratie divina.)

Cu ani in urma am avut o disputa publica cu un „specialist” in ale Bibliei.Dansul se credea expert in probleme dificile in Biblie si ii merge buhul ca are raspuns „beton” la orice intrebare. Insa domnia sa nu era decat un rationalist deghizat in vajnic aparator al inspiratiei Bibliei. Deghizat zic, pentru ca un rationalist cand da de ceva in Biblie si acel ceva nu incape in cerebelul/ratiunea lui , textul biblic este „reformulat”/”corectat”/”ajustat” asa incat, in final, prapadita ratiune umana sa poata „digera” (fara sa faca „indigestie”) Cuvantul divin.
Cazul in disputa atunci a fost o cifra din Biblie. O cifra care se repeta nu doar o data si nu doar intr-o singura carte din Biblie:

Exodul 38:25,26 : Argintul celor iesiti la numaratoare, din adunare, se suia la o suta de talanti si o mie sapte sute saptezeci si cinci de sicli, dupa siclul Sfantului Locas: cate o jumatate de siclu de cap, o jumatate de siclu, dupa siclul Sfantului Locas, pentru fiecare om cuprins in numaratoare, de la varsta de douazeci de ani in sus, adica pentru sase sute trei mii cinci sute cincizeci de oameni.

Numeri 1:46 : toti cei iesiti la numaratoare, au fost sase sute trei mii cinci sute cincizeci.

Numeri 2:32 : Acestia sunt copiii lui Israel, iesiti la numaratoare, dupa casele parintilor lor. Toti cei iesiti la numaratoare si care au alcatuit taberele, dupa ostirile lor, au fost sase sute trei mii cinci sute cincizeci.

Era vorba asadar despre recensamantul facut barbatilor evrei de dupa iesirea din Egipt. In Numeri se afirma de doua ori aceeasi cifra (ca suma a barbatilor adunati din toate cele 12 triburi!), iar in Exod se precizeaza si despre un impozit platit de fiecare barbat (peste 20 de ani), cat trebuia platit pe fiecare cap si la cat s-a ridicat suma finala corespondenta. Pentru orice om cu scaun la cap care chiar crede ca Biblia este Cuvantul lui Dumnezeu demn de incredere, o tripla afirmare in doua carti diferite a unei cifre (suma a unor alte cifre) confirmata de relatarea unui impozit (care confirma numarul de platitori), o asemenea „constructie” ar fi suficienta pentru a lua numarul respectiv de bun, indiferent de eventualele dificultati aferente. Insa acest rationament cat se poate de rezonabil nu poate fi acceptat de un rationalist pentru care autoritate finala nu este Biblia si logica ei ci logica lui umana care este mai presus orice, inclusiv mai presus de Biblie.
Si cand respectivul mai are si pretentia de a-i fi recunoscuta si proslavita fidelitatea fata de interpretarea Bibliei( in ciuda ciuntirii textului ei pentru a incapea in ratiunea lui) situatia devine hilar-tensionanta „hiper-arterial”. Pentru ca in baza aceleasi „logici”, individul ar trebui sa respinga si „irationala” dogma a Sfintei Treimi ( care dupa elementara aritmetica umana este inacceptabila : 1+1+1=3), si irationala „fecundare din senin” a Fecioarei Maria, ca si alte duzini de „irationalitati” miraculoase prezente in Scripturi.
Celor ce simpatizeaza cu rationalismul fostului meu oponent le amintesc doar ca „matematica” lui Dumnezeu este superioara celei a lui Adam – de pilda Trinitatea : 1x1x1=1! Si cand pana si matematica umana elementara ( suma a 12 adunari, confirmata de o impartire, in doua texte concordante si inspirate divin!) este corecta, ea ramane corecta indiferent de ce parere are un elev „istet” care are impresia ca un Profesor infailibil a dictat gresit unui „elev din clasele superioare” scrierea „pe tabla”/suluri a unor cifre…

PS: mai pe larg – AICI, AICI si AICI

%d blogeri au apreciat asta: