De ce are Moise coarne la Michelangelo?


In Iesirea [Exod] 34:29 , cand Moise coboara de pe munte cu cele doua table ale Legii, nu stia, spune LXX, „ca fata sa devenise luminoasa” (dedoxastai). Verbul ebraic qaran inseamna de fapt „a fi stralucitor” insa consoanele qrn formeaza si numele qeren, care inseamna un „corn”: este alegerea pe care o face Aquila, conform unei traditii iudaice (L Ginzberg, The Legends of the Jews, Philadelphie,1909-1946, t. VI, p. 61) urmat de Ieronim (cornuta erat species vulturus eius), ceea ce explica faptul ca Moise al lui Michelangelo are coarne: LXX nu este responsabila de aceasta!

“Septuaginta – De la iudaismul elenistic la crestinismul vechi ” , p. 320

O mostra de cum traducerea gresita a unei secvente consonantice ebraice poate inzestra cu coarne un profet… 🙂 In loc de fata luminoasa pomenita si de Pavel, Moise „se trezeste” cu…coarne! De ce ? Pentru ca niste traducatori faimosi totusi – precum Aquila si Ieronim – citesc eronat pe baza traditiei un text biblic.

Si daca un artist de talia lui Michelangelo ia de buna eroarea „sacra”, putem avea in patrimoniul cultural si un „Moise cu coarne” in loc de un Moise cu fata stralucitoare foarte…

Ce putem invata de aici:

– pentru unii fata „incarcata de slava” pana la insuportabil poate sa ajunga … cu coarne; conteaza slava si nu pseudo-coarnele puse de unii si altii…

– omul e om, chiar si expert; si specialistul poate gresi; nu-i intelept sa-i contestezi pregatirea si competentele, dar nici nu-l fa infailibil, ca nu-i

– cand dai in Biblie de „coarne” aiurea, ar fi bine sa mai studiezi pana „ele” se „evapora” odata cu descoperirea celor ce le-au „fabricat” ; si daca intarzie evaporarea nu dispera… asteapta.

Despre Liviu
Crestin.

15 Responses to De ce are Moise coarne la Michelangelo?

  1. r says:

    „nu-i intelept sa-i contestezi pregatirea.”
    o pot contesta insa pe a ta…

  2. mda says:

    Qrn sau qeren inseamna corn si de acolo avem si cheratina care dupa cum stii este o proteina care intra in componenta firelor de par, a unghiilor si a stratelor exterioare ale tegumentului si foarte important: nu poate fi digerata de acizii din stomac.
    In plus cerbul are coarne si despre cerb stim ca este un simbol solar extraordinar de puternic. Un mare razboinic, Alexandru cel Mare este rememorat in Persia, Siria si Egipt ca avand 2 coarne. Remarcabil, nu? Cred ca in trecut se folosea un mod de a comunica cu care noi nu mai suntemfamiliarizati.
    Sincer nu cred ca cei vechi se inselau in momentul in care il reprezentau pe Moise o figura atat de marcanta din biblie. Absurd…

  3. mda says:

    In plus Moise a trait dupa cum stiu eu in era Taurului iar taurul din cate stiu eu are 2 coarne.

  4. Liviu says:

    Chiar nu inteleg de ce insista unii sa vada coarne unde ele chiar nu-s… Cand explicatia este atat de simpla si evidentele sunt mai mult decat elocvente unii prefera sa se complice inutil si aiurea… De ce? Doar ca sa iasa Ieronim si Vulgata ”basma curata”? Penibil…

  5. mda says:

    Draga Liviu, am tot respectul pentru tine pentru ca vad ca ai pregatire teologala, dar de dragul Adevarului o sa ma repet spunand: „Cred ca in trecut se folosea un mod de a comunica cu care noi nu mai suntem familiarizati.”
    Cat despre Vulgata stii foarte bine ca fiind o carte sfanta are o densitate de informatie extraordinara. In mare fiecare ia din ea cat poate si mai ales cat ii da Dumnezeu.
    Doamne ajuta!

    • Liviu says:

      Vulgata este doar o traducere a Bibliei,in latina, imperfecta ca toate traducerile. Vulgata nu este fara greseli, si nu este mai sfanta decat textul masoretic sau Septuaginta. Este doar versiunea latina care ulterior s-a impus in crestinismul occidental catolic. Vulgata este insa inferioara celor doua traditii textuale biblice amintite: ebraica si greaca.

  6. Forin Lăiu says:

    Liviu, nu este chiar corect spus că Vulgata este inferioară. Este secundară cronologic şi critic, după cum se ştie, fiindcă s-a născut mult mai târziu. Dar este o traducere valoroasă, o versiune martoră a textului masoretic de la anii 400.

    MDA, încercarea de a justifica aici coarnele lui Moise (mai precis ale Vulgatei) pe baza presupunerii unui limbaj antic mai colorat, nu stă în picioare. Este adevărat că termenul qéren (corn) se folosea şi ca simbol al puterii, şi adesea este tradus „putere” sau „tărie”. Dar în Ex 34:29-30.35, textul ebraic spune, în realitate, că „pielea feţei lui [Moise] radia” קָרַן עוֹר פַּנַיו (qaran ‘oor panaaw). Este vorba de o expresie repetată (de trei ori) care nu permite coarne, deoarece este vorba de „pielea feţei”, nu de calota craniană. Cum se poate traduce „cornuta esset facies sua” (faţa sa era cornută)? De ce n-a văzut St Ieronim cuvântul עוֹר ‘oor [i]piele[/i] în niciunul din cele trei locuri ?
    Eu suspectez că traducerea aceasta nu este o invenţie a lui, trebuie să fi fost o tradiţie rabinică. Se ştie că Ieronim a învăţat ebraică de la rabini palestinieni. Din experienţa mea de cercetare ştiu că uneori, când este vorba de cuvinte ebraice foarte vechi, demult ieşite din uz, sau cu sens schimbat, traducătorii evrei erau mai nesiguri, iar în unele cazuri, tradiţia rabinică a pierdut complet sensul exact al unor termeni vechi. Lingvistica modernă a redescoperit sensul unor asemenea termeni datorită tăbliţelor de la Ugarit sau în comparaţie cu alte limbi semitice antice. (Acest fenomen este însă valabil şi la traducerea Septuagintei, care în ciuda valorii ei mult mai mari decât se acceptă printre evrei şi protestanţi, are o mulţime de mostre de traduceri „cornute”. Imperfecţiuni există peste tot, dar dacă le aşezăm în paralel, ca în Hexapla lui Origen, şi le evaluăm critic, avem o singură sursă puternică – Biblia).
    Verbul qaran (tradus cu doxazo = a străluci, în LXX) apare la forma simplă doar în aceste texte din Exodul. Un argument în favoarea traducerii LXX aici, afară de referirea la „pielea feţei lui Moise” şi nu la fruntea lui, este un alt caz singular din Habacuc 3:4, unde qarnaim (pluralul lui qéren) este folosit cu sensul de „raze”, deşi în mod obişnuit are sensul de coarne. (Pentru comparaţie, în engleză, cuvântul „beam” înseamnă în acelaşi timp „rază” şi „bârnă”). Verbul qaran, în forma Hifil (haqreen) are sensul de „a avea coarne crescute” (Ps 69:32).

    • Liviu says:

      Multumesc de completari. Sunt mai mult decat binevenite.
      Am o parere proasta despre Vulgata tinand cont de ”abilitatile” (ne)fericitului Ieronim …( l-am contrat pe EC pe subiectul asta – cu cateva exemple …). Reiau aici cateva citate:

      Vulgata NU este Biblia Bisericii antice/crestinilor; este doar un moft occidental roman tarziu, o razmelita fata de ”Biblia grecilor”=LXX. Vulgata este inferioara ca valoare exegetica atat LXX cat si masoreticului.

      Despre ”profesionalismul” lui Ieronim la fabricarea Vulgatei:

      ” Textul LXX a fost abundent comentat de Parinti, atat in Orient, cat si in Occident, unde Vulgata ieronimiana s-a impus destul de tarziu. Dar chiar si Ieronim s-a vazut obligat sa puna intre paranteze principiul hebraica veritas in cazul traducerii Psalmilor, de pilda, carte atat de bine cunoscuta dupa versiunea LXX, mai cu seama in mediile monastice, incit impunerea unei traduceri realizate dupa originalul ebraic a fost practic imposibila.”

      ”Septuaginta si Parintii Bisericii” in ”Septuginta”, Polirom ,2004, p. 29

      Textul grec al Cartii Iuditei se pastreaza in patru sau cinci familii de manuscrise si reprezinta o traducere dupa un original semitic, fie ebraic, fie aramaic.
      Versiunea greaca a stat la baza traducerii in latina, intr-o prima faza (Vetus latina), si in siriaca.
      Versiunea latina din Vulgata a fost intreprinsa de sfantul Ieronim dupa un original aramaic. In prefata cartii, el marturiseste ca a facut traducerea intr-o noapte, dupa un original ,,chaldaic”, procedand mai degraba la o echivalare semantica libera decat la una literala. Asa se explica, poate, si scurtimea versiunii din Vulgata fata de cea din LXX.
      Exista si cateva versiuni ebraice, care reprezinta insa retroversiuni medievale dupa Vulgata.

      ”Introducere la Iudit” in ”Septuaginta”, Polirom, 2005, p. 356

      Ieronim traduce si insereaza Iudit in Vulgata, desi cartea nu figureaza in Biblia ebraica, tocmai pentru ca ,,sinodul de la Niceea a trecut-o in rindul scripturilor sfinte”. Important este si ca Ieronim a tradus-o dupa o versiune chaldaica.

      ”Introducere la Iudit” in ”Septuaginta”, Polirom, 2005 p. 361

      In latina, Cartea lui Tobit este cunoscuta in doua versiuni: l) cea a Vechii latine (Vetus latina) reprezinta o recensiune lunga, dupa modelul grec al codicelui sinaitic, dar care se dovedeste uneori mai aproape de textele qumraniene in aramaica si ebraica decit de versiunea greaca si 2) cea a Vulgatei, care reprezinta o recensiune scurta, foarte apreciata in traditia apuseana. Ieronim marturiseste ca la traducerea din aramaica a Cartii lui Tobit a fost ajutat de un rabin, care i-a talmacit-o initial in ebraica,pentru ca sfantul sa o redea apoi, intr-o singura zi, in latina, in forma cunoscuta. La data respectiva biblistul nu invatase inca aramaica. Diferentele dintre versiunea latina a Vulgatei si cele grecesti sau aramaice qumraniene sunt notabile si au pus pe ganduri generatii de filologi si editori de text.

      ”Introducere la Tobit” in ”Septuaginta”, Polirom, 2005, p. 406

  7. adi says:

    Michelangelo a sculptat acele coarne ca simbol al intelepciunii lui Moise in ideea unor raze de lumina care ies din capul lui si se inalta sper cer.

    • Liviu says:

      ”Sigur”… Ca doar nu avea coarne ca l-a inselat Sefora…
      Coarnele sunt contributia ”academica” a Vulgatei. Ieronim cel ”intelept” nu avea la inima ”Biblia grecilor”(Septuaginta) si s-a gandit el sa le dea lectii cand inca nu avea el temele facute bine…

  8. Mihail says:

    vedeti ca si parintele Arsenie Boca l-a pictat pe Moise cu doua coarne de lumina in pictura „Nunta fiului de imparat”. Se stie ca parintele Arsenie picta asa cum i se arata, nu respecta canoanele existente in pictura. Deci trag eu concluzia ca chiar avea doua coarne dar de lumina. Admirati va rog pictura: http://roncea.ro/wp-content/uploads/2010/09/Nunta-Fiului-de-Imparat-Fresca-a-Parintelui-Arsenie-Boca-la-Draganescu.jpg

    • Liviu says:

      Este cumva parintele AB infailibil? Daca a gresit Michelangelo poate gresi si parintele…
      Gafa este evidenta in urma analizei si cati au mai gafat pe urmele lui Ieronim conteaza doar pentru a arata puterea erorii venite din …Traditie.

  9. Cris Sirbu says:

    Toti suntem failibili si eu si d-voastra. Blogul nu trebuie sa devina ceva de genul „trebuie sa domin discutia” sau „trebuie sa am dreptate”.
    Daca ar fi sa cantaresc a cui parere o cotez mai bine, a d-voastra sau pe a lui Aresenie Boca, il aleg pe parintele Boca. Cu cat o persoana traieste mai in acord cu invataturile sfinte, cu atat este mai binecuvantata cu darul vederii. Indoiala carteziana isi are limitele ei cand este vorba de transcendenta.

    • Liviu says:

      Catolica fiind, e normal sa-i dati dreptate si lui Arsenie Boca si lui Stalin daca va convine….
      NU e vorba de indoiala carteziana aici ci de un minim de decenta in a recunoaste ceea ce e evident.
      A te agata inutil de ceva evident eronat e semn doar de nesiguranta: cand simti ca-ti fuge pamanatul de sub picioare, te agati mai tare de el. Dar asta nu-l opreste din fuga :)…

Lasă un răspuns la Forin Lăiu Anulează răspunsul

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: