SABATUL: SĂRBĂTOAREA CREATIEI – Jurgen Moltmann


Punctul final al oricărei învăţături despre creaţie, atât iudaice, cât şi creştine, ar trebui să fie învăţătura despre sabat, căci în şi prin sabat Dumnezeu a „desăvârşit” creaţia Sa. De asemenea, în şi prin sabat oamenii recunosc realitatea, în baza căreia ei trăiesc şi sunt ei înşişi creaţia lui Dumnezeu. Sabatul deschide creaţia pentru adevăratul ei viitor, la sabat se sărbătoreşte anticipat mântuirea lumii, sabatul este el însuşi prezentul veşniciei în timp şi o pregustare a lumii care va să vină. După cum ţinerea poruncii sabatului era un semn de recunoaştere pentru evrei, tot aşa învăţătura despre sabatul creaţiei a devenit semnul de recunoaştere al învăţăturii biblice despre creaţie raportat la concepţia despre lume ca natură.
Sabatul este cel care face cunoscută, sfinţeşte şi binecuvântează lumea ca pe o creaţie.1

Creaţia şi sabatul îşi aparţin împreună după tradiţia biblică: nu există o înţelegere corectă a lumii ca şi creaţie fără înţelegerea sabatului. In liniştea sabatului oamenii nu se mai implică ca lucrători ai lumii care ne înconjoară, ci o lasă pe aceasta să fie întru totul creaţia lui Dumnezeu2. Ei recunosc invulnerabilitatea creaţiei ca proprietate a lui Dumnezeu şi sfinţesc această zi prin bucuria lor faţă de fiinţă, ca nişte creaţii al lui Dumnezeu în comuniunea de creaţie.

Pacea sabatică este în primul rând pacea cu Dumnezeu,însă această pace cu Dumnezeu nu cuprinde doar sufletul, ci şi trupul, nu numai omul singur, ci şi familia şi poporul, nu doar oamenii, nu numai oamenii, ci şi animalele, nu numai fiinţele, ci întreaga creaţie a cerului şi a pământului, aşa cum spune referatul creaţiei. De aceea, pacea sabatului deschide „pacea cu natura”, pentru care mulţi oameni îşi pun problema în faţa distrugerii progresive a mediului înconjurător. Totuşi nu există nici o „pace cu natura” fără experienţa şi sărbătorirea sabatului lui Dumnezeu.

Dacă aruncăm o privire spre tradiţiile biblice care s-au preocupat de dogma creaţiei, atunci descoperim că sabatul nu este o zi de odihnă după cele şase zile de lucru, ci mult mai mult: dimpotrivă, întreaga lucrare a creaţiei a fost făcută de dragul sabatului. Sabatul este „praznicul creaţiei” (Fr. Rosenzweig)3. Pentru această sărbătoare a veşnicului Dumnezeu au fost create cerul şi pământul şi toate care există şi trăiesc în ele. De aceea, potrivit referatului creaţiei, după fiecare zi urmează o noapte, sabatul lui Dumnezeu însă nu mai cunoaşte nici o noapte, el devine „sărbătoarea fără sfârşit”.4

Dumnezeu în creaţie Jurgen Moltmann – cap. XI SABATUL: SĂRBĂTOAREA CREATIEI

Lucrarea de faţă este semnată de una dintre cele mai proeminente personalităţi ale teologiei occidentale contemporane, Jürgen Moltmann, un colos al unei munci imense de căutare a adevărului revelat şi transpunerea lui în cea mai profundă actualitate pentru generaţia tinerilor teologi şi neteologi, care îşi doresc să caute pe mai departe mesajul divin pentru societate şi pentru creştini în general. Prin titlul „Dumnezeu în creaţie” autorul se gândeşte la Duhul Sfânt, Dumnezeu. Dumnezeu este „Iubitorul vieţii”, iar Duhul Său se află în toate cele create, dezvoltând o teologie pnevmatologică a creaţiei. Această învăţătură despre creaţie, care pleacă de la Duhul Sfânt, sălăşluind în creaţie, trebuie să ofere punctele de referinţă pentru dialogul cu întreaga filosofie a naturii. Subtitlul „o perspectivă ecologică asupra creaţiei” se referă la criza ecologică a timpului nostru şi la modul nou de gândire în spirit ecologic. Creatorul locuieşte, prin Duhul său, toată creaţia în întregul ei şi fiecare creatură în parte şi le ţine pe toate prin puterea Duhului Său în viaţă. Taina lăuntrică a creaţiei este această locuire a lui Dumnezeu, precum taina lăuntrică a sabatului este odihna lui Dumnezeu. Şi, iată cum, dintr-o perspectivă pnevmatologică asupra creaţiei, se ajunge la o ecologie sănătoasă şi o atitudine pozitivă faţă de natură.

Despre Liviu
Crestin.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: