Despre vin si betie – Sfantul Ioan Gura de Aur


Să nu bei doar apă, ci foloseşte şi puţin vin, din pricina stomacului tău şi a deselor tale îmbolnăviri.

1 Timotei 5:23(NTR)

Dar unora li se pare că  acest  sfat, acest îndemn [1 Timotei 5:23], dă voie să se bea vin fără sfială. Însă nu e aşa: căci dacă cercetează cineva mai cu luare aminte această spusă, vede că aici e mai de grabă un sfat către cumpătare. Gândeşte-te cum Pavel, nu de la început,  nici  de  prima dată nu dă acest  sfat, ci l-a dat după ce a văzut că puterea trupului e cu totul ştirbită şi nu I-a dat aşa simplu, ci cu oarecare măr­ginire ; căci n’a zis doar:  Bea vin, ci „puţin vin, nu că Timotei ar fi avut nevoie de acest sfat şi îndemn, dar pentru că noi avem nevoie.

Astfel că, scriindu-i  lui,   ne-a  hotărît nouă mai de grabă  măsura şi hotarul băutului de vin, îmbiindu-ne să bem numai atât cât avem nevoie să ne întremăm  sănătatea, cât să dăm trupului o bună stare, nu altă boală. Căci bă­utul  necumpătat al vinului  dă naştere nu la mai puţine  boale ca băutul apei, ci la mult mai  multe şi mai  grele  boale ale trupului şi ale sufletului, stârnind în cuget  răsboiul pati­milor, furtuna  gândurilor nesăbuite, şi făcând mai slabă şi mai şubredă puterea trupului. Firea pământului nu se destramă atât de mult când e vătămată de belşugul prea mare de ape, cât se slăbeşte, se destramă şi piere pu­terea trupului din pricina necurmatei băuturi de vin.   Să  fugim  deci şi din o parte şi din alta  de  necumpătare, îngrijind  de sănătatea trupului  şi  potolindu-i desmăţările lui. Vinul ni s’a dat de Dumnezeu nu ca să ne îmbătăm. „Căci vinul înveseleşte, spune David, (Psalm 103, 15) inima omului”. Iar tu faci din el pri­cină de mâhnire. Căci cei cari se îmbată peste măsură, sunt cu sufletul îngreunat şi cu min­tea întunecată de mult întunerec. El e un leac foarte bun, când păzeşte cea mai bună măsură şi fel.

Acest loc (din Psalm) ne este folositor şi împotriva ereticilor cari învinovăţesc făptura lui Dumnezeu: căci dacă vinul ar fi fost dintre lucrurile oprite, Pavel nu l-ar fi îngăduit, nici n’ar fi zis că trebuie să ne slujim de el. Şi nu numai împotriva ereticilor, dar chiar împotriva acelor fraţi cari după ce au văzut pe alţii înjosindu-se din pricina băuturii, în loc să-i ocă­rască pe aceia, ponegresc poama dată de Dum­nezeu, zicând: Să nu fie vin. Iar noi să le răspundem: Să nu fie beţie. Căci vinul e lu­crul lui Dumnezeu, iar beţia e lucrul diavo­lului, nu vinul face beţia, ci necumpătarea face beţia; nu învinovăţi făptura lui Dumnezeu, ci sminteala tovarăşului tău de robie. Ci tu, nevoind să pedepseşti şi să îndrepţi pe cel care păcătuieşte, batjocoreşti pe binefăcătorul (tău).

5. Aşadar când auzim pe unii vorbind astfel, să-i facem să amuţească, căci nu între­buinţarea vinului, ci necumpătarea dă naştere beţiei; beţiei, zic, care e mama tuturor relelor. Vinul a fost dat ca să întremeze trupul lân­cezit, nu ca să prăpădească tăria sufletului; ca să alunge slăbiciunea cărnii, nu ca să strice sănătatea sufletului. Drept aceea nu te sluji de vin fără cumpătare, ca să nu dai neghiobilor şi celor slabi cu duhul prilej de mustrare. Căci ce e mai de plâns ca beţia?

Un om beat e ca un mort însufleţit, ca un demon primit de bunăvoie, ca o boală care n’are iertare, un prăpăd ce nu se poate îndreptăţi, o ruşine îndeobşte a neamului nostru. Omul beat e ne­folositor nu numai în adunări sau la treburile obşteşti  sau ale fiecăruia în parte, dar chiar la privire e cel mai urîcios  din toţi, duhnind a mirosuri nesuferite, iar râgâiturile şi căscăturile beţivilor cât şi vorbele lor necuviin­cioase şi supărătoare, umplu de scârbă grozavă pe cei cari îi primesc şi stau în tovărăşia lor. Şi ceea ce e culmea răului, boala aceasta face ca cerul să nu poată fi atins de beţivi, şi nici nu le îngăduie să ajungă la bunurile veşnice,, dar pe lângă ruşinea din vieaţa aceasta, pe cei cari suferă de o asemenea boală, îi aşteaptă chiar pe ceea lume o pedeapsă cumplită.  Să ne desbărăm deci de acest obicei urît, şi să auzim pe Pavel care spune: „Bea puţin vin”: căci el a îngăduit să se bea puţin din pricina boalei; căci dacă nu l-ar fi supărat (pe Timotei) slăbiciunea,  Pavel nu l-ar fi silit pe ucenicul lui să bea nici chiar puţin.

Căci trebuie negreşit ca întotdeauna când ne înfruptăm cu băuturile şi mâncările date nouă de Dumnezeu, să le măsurăm după timpuri şi după nevoile noastre, şi să nu trecem întru nimic hotarul nevoii, nici să nu facem aşa la întâmplare şi fără chibzuinţă.

Ioan Gura de Aur, Predicile despre statui – Volumul I, 2.14–18

PS: sublinierile si accentele imi apartin

Despre Liviu
Crestin, absolvent al unei facultati de teologie (protestanta). Pasionat de Biblie, carte buna, muzica buna, film bun,alte bunatati... si teologie comparata si istoria Bisericii. De orientare teologica Wesley-ana, simpatizant al paleo-ortodoxiei.

5 Responses to Despre vin si betie – Sfantul Ioan Gura de Aur

  1. Pingback: ”Eu cu cine votez?” « Pro(-)scris

  2. Hmmm... says:

    Isa 25:6
    Şi Domnul Savaot va pregăti în muntele acesta pentru toate popoarele un ospăţ de cărnuri grase, un ospăţ cu vinuri bune, cărnuri grase cu măduvă, vinuri bune, limpezite!

  3. Pingback: Exegeza ”sfînt”-păcătoasă ci corect-politica = ”de-a noastra” « Pro(-)scris

  4. Pingback: ”Placinta” mea si ”placinta” cronicarului londonez « Pro(-)scris

  5. Pingback: Când cerni și discerni între crezuri și credințe, cofruntând Scriptura | ARMONIA MAGAZINE - USA

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: