Calendar evreiesc: Purim


“Sorţi”
Sărbătoare minoră, celebrată la 14 Adar sau în a doua lună a lui Adar (Adar Şeni) în anii bisecţi, pentru a comemora salvarea evreilor din imperiul persan care au scăpat de nimicirea plănuită de Haman, marele vizir al regelui Ahaşveroş (Xerxes I). Evenimentele evocate în cartea biblică a Esterei s-ar fi produs deci către mijlocul sec. al V-lea î.e.n.
Termenul purim vine de la cuvântul acadian pur care înseamnă “tras la sorţi”, referire la zarurile aruncate de Haman pentru a fixa data masacrării evreilor — 13 Adar (Est. 3, 7-14). Purimul este precedat de postul Esterei (13 Adar), care evocă postul proclamat de regina Estera înainte de a interveni pe lângă Ahasuerus în favoarea poporului ei ameninţat (Est. 4, 16). O aluzie la acest post, datând din epoca Haşmoneilor (sec. al II-lea î.e.n.), se găseşte în tratatul Soferim (14, 4). Ziua următoare, este Purim “sărbătoarea sorţilor”, instituită de Mordehai, vărul Esterei, în amintirea eliberării providenţiale a evreilor (Est. 4, 20).
[…]
Legile privitoare la sărbătoarea de Purim sunt cuprinse în tratatul talmudic Meghila. Practica principală este citirea sulului Esterei, dimineaţa şi seara. În majoritatea comunităţilor, Purimul este marcat de o atmosferă veselă, de carnaval: adulţi şi copii asistă la lectură purtând măşti şi, de câte ori se rosteşte numele lui Haman, se bate din picioare şi se agită hârâitoarea (în idiş, graghers) într-un vesel vacarm. Această practică ancestrală provine de la porunca de “a şterge amintirea lui Amalec” (Deut. 25, 19), considerat strămoşul lui Haman (Est. 3, 1). Răutatea lui Amalec, care revine ca un laitmotiv, este subliniată mai întâi la maftir (Deut. 25, 17-19), în Şabatul dinainte de Purim (Şabat Zahor, vezi Şabaturi speciale), şi în pasajul din Pentateuh citit chiar de Purim (Ex. 17, 8-16).
Sărbătoarea de Purim este asociată cu diferite obiceiuri şi festivităţi tradiţionale. Conform legii rabinice, se fac schimburi de mâncare, sau “porţii” între cunoştinţe, vecini sau prieteni (mişloah manot), se dă de pomană şi se organizează mese festive (seuda) în cursul după amiezii. Există feluri de mâncare specifice de Purim, mai ales produse de patiserie, aşa-numitele “urechi ale lui Haman” (ozne Haman), şi prăjituri triunghiulare, umplute cu curmale, prune uscate, mac, numite în idiş humăntaşen (“buzunarele lui Haman”). Se mai obişnuieşte ca rudele să dea copiilor daruri băneşti (idiş: Purim-ghelt, “bani de Purim”).

Dictionarul enciclopedic de iudaism,( EDITURA HASEFER, Bucuresti, 2000)

Despre Liviu
Crestin.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: