Petre Tutea: Reflectii religioase asupra cunoasterii (fragment)


(…) Misticii unesc – nu dialectic – trecutul, prezentul şi viitorul, finitul şi infinitul, continuul şi discontinuu!, cantitatea şi calitatea, schimbarea şi eternitatea, posibilul şi imposibilul, necesitatea şi libertatea, moartea şi nemurirea, prin Absolutul supraordonat, prin coincidenlia oppositorum, adică prin Dum­nezeu, cum a formulat Nicolaus Cusanus. Aşa se pot depăşi: neliniştea produsă de numere, existenţa chinuită în timp si în spaţiu, termenii contrari permanentizaţi de rătăcitoarea raţiu­ne dialectică. Cînd omul caută armonia contrariilor, n-o găseşte. O află însă prin iubire şi credinţă în Dumnezeu. Cînd crede, află, cînd speră, aşteaptă, iar cînd caută, rătăceşte în timp şi-n spaţiu.

SURSA

Despre Liviu
Crestin.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: