SINAXAR: VINEREA SFÂNTĂ (post şi ab.)(Patima şi moartea Domnului)

Psalmul 21 (22)

2  Dumnezeul meu, Dumnezeul meu,
pentru ce m-ai pãrãsit? *
Departe sunt de a-mi aduce mântuirea
cuvintele strigãtului meu.
3  Dumnezeul meu, strig ziua si tu nu-mi rãspunzi, *
si noaptea si nu am liniste.
4  Iar tu esti Cel Sfânt *
si locuiesti în mijlocul laudelor lui Israel.
5  În tine si-au pus speranta pãrintii nostri, *
au sperat si tu i-ai eliberat;
6  cãtre tine au strigat si au fost mântuiti, *
în tine au nãdãjduit si n-au fost fãcuti de rusine.
7  Dar eu sunt vierme, si nu om, *
ocara oamenilor si batjocura poporului.
8  Toti care mã vãd îsi bat joc de mine, *
strâmbã din buze si dau din cap:

9  „S-a încrezut în Domnul, sã-l mântuiascã, *
sã-l elibereze, dacã îl iubeste”.
10  Cãci tu m-ai scos la luminã din sânul mamei, *
m-ai pus în sigurantã la pieptul mamei mele.
11  Spre tine m-am îndreptat de când m-am nãscut; *
din sânul mamei mele tu esti Dumnezeul meu.
12  Nu te îndepãrta de mine, †
pentru cã strâmtorarea este aproape *
si nu este cine sã mã ajute.
13  Mã înconjoarã tauri multi, *
tauri puternici din Basan m-au împresurat
14  si cascã spre mine gura lor, *
ca leul care sfâsie si rage.
15  Mã scurg ca apa, *
mi se desfac toate oasele,
inima mea este ca ceara, *
se topeste printre mãruntaiele mele.
16  Mi se usucã cerul gurii ca un ciob de oalã †
si limba mi se lipeste de gâtlej; *
m-ai asezat în praful mortii.
17  Iatã, mã înconjoarã câinii, *
o bandã de rãufãcãtori mã împresoarã;
mi-au strãpuns mâinile si picioarele, *
18         mi-au numãrat toate oasele.
Ei mã iscodesc si mã cerceteazã; †
19         îsi împart între ei hainele mele *
si au aruncat sortii pentru tunica mea.
20  Dar tu, Doamne, nu sta deoparte, *
tãria mea, grãbeste-te sã mã ajuti.
21  Scapã de sabie viata mea, *
din gheara câinelui, singurul meu bine!
22  Salveazã-mã din gura leului *
si de coarnele bivolilor, pe mine, sãrmanul!
23  Voi vesti numele tãu fratilor mei, *
în mijlocul adunãrii te voi lãuda.

24  Cei care vã temeti de Domnul, lãudati-l, †
toatã semintia lui Iacob, preamãriti-l; *
sã se teamã de el toatã semintia lui Israel.
25  Cãci el nu dispretuieste *
si nici nu respinge cererea sãracului
si nu-ti întoarce fata de la el, *
iar când strigã cãtre el, îl ascultã.
26  La tine este lauda mea în adunarea cea mare; *
îmi voi împlini fãgãduintele
în fata celor ce se tem de el.
27  Cei sãraci vor mânca si se vor sãtura; †
îl vor lãuda pe Domnul cei care îl cautã: *
„Inimile lor sã trãiascã în vecii vecilor!”
28  Îsi vor aduce aminte si se vor întoarce la Domnul *
toate marginile pãmântului,
se vor prosterna în fata lui *
toate familiile popoarelor.
29  Cãci a Domnului este împãrãtia *
si el va stãpâni natiunile.
30  Lui i se vor închina toti cei care dorm în pãmânt, *
în fata lui se vor prosterna
toti cei care coboarã în tãrânã.
Dar sufletul meu va trãi pentru el *
31         si urmasii mei îl vor sluji.
Se va povesti despre Domnul generatiei viitoare †
32         si vor vesti dreptatea lui
poporului care se va naste: *
„Domnul a fãcut acestea!”

%d blogeri au apreciat asta: