„Sant’Agostino” (2010)

http://www.imdb.com/title/tt1327890/

NEMURIREA SUFLETULUI SAU ÎNVIEREA MORłILOR? de OSCAR CULLMANN

Despre autor:

Karl Barth, colegul lui Cullmann de la Universitatea din Basel, spunea că datorită intensei sale munci cu caracter ecumenic, piatra acestuia de mormânt ar trebui să poarte inscriptia „sfătuitor al trei papi”.

(…) în 1993, Cullmann ajunge primul protestant care primeşte Premiul International Paul al Vl-lea.

Poate că mai mult decât oricare alt teolog din secolul al XX-lea, Cullmann rămâne persoana cea mai influentă pentru teologia biblică reformată.

Cullmann a fost probabil cel mai mare adversar al „demitologizării” Noului Testament propuse de Rudolf Bultmann.

Despre carte:

Nici o altă lucrare publicată de mine nu a provocat atât de mult entuziasm sau o ostilitate aşa de puternică.

Prietenii care mi-au urmărit lucrările anterioare cu interes şi aprobare mi-au arătat durerea pe care le-a pricinuit-o acest studiu. La altii am simtit o indispozitie pe care au încercat să o ascundă printr-o tăcere elocventă. Criticii mei apartin celor mai diverse domenii. Contrastul pe care, din respect fată de adevăr, am considerat necesar să-l evidentiez – între curajoasa şi voioasa nădejde creştină primară în învierea mortilor şi senina aşteptare filosofică a supravietuirii sufletului nemuritor -, a displăcut nu numai multor creştini sinceri din toate congregatiile şi din toate conceptiile teologice, dar şi acelora ale căror convingeri, nefiind aparent îndepărtate de creştinism, sunt mult mai puternic impregnate de consideratii filosofice. Până acum, nici un critic din nici o tabără nu a încercat să mă respingă prin exegeză, care este fundamentul studiului.

Acest remarcabil acord pare să arate cât de răspândită este greşeala de a atribui creştinismului primar credinta greacă în nemurirea sufletului.

Reactiile de împotrivire provocate de lucrarea mea m-ar fi impresionat mai mult dacă ar fi fost întemeiate pe argumente de ordin exegetic, în schimb, sunt atacat cu consideratii foarte generale de tip filosofic, psihologic şi, mai presus de toate, sentimental.

Având în vedere reactiile negative şi „neliniştea” provocate de publicarea tezei mele în diferite periodice, nu ar trebui oare să pun capăt dezbaterii de dragul caritătii creştine, în loc să public acest opuscul? Decizia mea a fost determinată de convingerea că „pietrele de încercare” sunt folositoare câteodată atât din punctul de vedere erudit, cât şi din cel creştin.
Nu le cer cititorilor mei decât să fie atât de buni încât să încerce să citească până la sfârşit.

Liturghia primului sabat

”Si blagoslovi Dumnezau ziua a saptea si o sfinti pre ea,pentru ca intr-insa inceta de toate faptele Lui care incepu Dumnezau a face” (Facerea 2:3 – Biblia de la Bucuresti 1688)

” 8.  Adu-ti  aminte  de  zioa  sambetii,  sa  o sfintesti pre ea.
9. Sease zile lucreaza si fa toate lucrurile tale.
10. Iara zioa a seaptea easte sambata Domnului  Dumnezeului  tau,  sa  nu  faci  intru aceaea nici un lucru, nici tu, nici feciorul tau, nici fata ta, nici sluga ta, nici slujnica ta, nici boul tau, nici asinul tau si nici un dobitoc al tau, nici veneticul cel ce lacuiaste cu tine.
11.* Ca in sease zile au facut Dumnezeu ceriul si  pamantul  si  marea,  si  toate  cate  sunt intr-insele,  si  in  zioa  a  seaptea  au  odihnit, pentru  aceaea  bine  au  cuvantat  Dumnezeu zioa a seaptea si o au sfintit pre ea. ”

(Cartea Iesirii 20 – Biblia de la Blaj 1795)

”27 Si le zise: sambata a fost facuta pentru om, si  nu omul pentru sambata, astfel Domn este Fiul omului si al sambetei.”

(Sfanta Evanghelie dupa Marcu capitolul 2 – Biblia de la Iasi 1874)

” 09. Drept aceea, s’a lăsat odihnă norodului lui Dumnezeu.

10.  Că cel ce a intrat întru odih­na lui, şi acela s’a odihnit de lu­crurile sale, precum şi Dumnezeu de ale sale.

11.  Deci să ne nevoim a intra în­tru acea odihnă, ca să nu cază ci­neva întru aceeaş pildă a neascultărei.”

(Epistola catre evrei 4 – Biblia Sinodala de la Bucuresti 1914)

O imagine nemaipomenit de sugestiva: intreaga creatie proaspata, calda ca o paine abia scoasa din cuptor, dimpreuna cu ingerii nenumarati si prima familie de oameni la inchinare in prima zi a sabatului. Omul ingenunchiati la liturghia cosmica sabatica, Adam cu mana ridica parca raspunde ”prezent!” la strigarea catalogului … Creatorul dupa chipul caruia fusese abia creat omul( Hristos) conduce liturghia.

%d blogeri au apreciat asta: