Oglinzile ”Aurului” – de C.S. Lewis

Am fost plămădiţi pentru Domnul. Numai fiind într-un fel asemenea Lui, numai fiind o manifestare a frumuseţii Sale, a binevoirii Sale iubitoare, a înţelepciunii sau a bunătăţii Sale a putut trezi în noi dragostea vreun Iubit sau Iubită pământeană. Nu înseamnă că i-am iubit pe aceştia prea mult, ci că nu am înţeles foarte bine care era lucrul pe care îl iubeam. Nu în­seamnă că ni se va cere să ne depărtăm de ei, obişnuiţii noştri cei atât de dragi, pentru a îm­brăţişa un Străin. Atunci când vom vedea Chipul lui Dumnezeu vom şti că l-am cunoscut din-totdeauna. El a fost părtaş la toate experienţele noastre de iubire inocentă, le-a creat, le-a în­treţinut şi le-a mişcat clipă de clipă din interior. Tot ceea ce era iubire adevărată în ele aparţinea, chiar şi pe pământ, cu mult mai deplin Lui de­cât nouă, iar nouă ne aparţinea doar pentru că era a Lui mai întâi. In Cer nu vor exista chi­nuri sufleteşti, nici datoria de a ne depărta de Iubiţii noştri pământeni. In primul rând pentru că o vom fi făcut-o deja; ne vom fi depărtat de la portrete către Original, de la pârâiaşe către Fântână, de la creaturile pe care El le-a făcut să inspire iubire către însăşi Iubirea. Dar în al doilea rând pentru că urmează să descoperim în El toate acele lucruri pe care le-am iubit. Iubindu-L pe El mai mult decât pe ele le vom iubi mai mult decât o facem acum.

din ”Cele patru iubiri”

Dumnezeul mereu in cautare de gazda

Isus i-a răspuns: – Dacă Mă iubeşte cineva, va păzi Cuvântul Meu; şi Tatăl Meu îl va iubi, iar Noi vom veni la el şi vom locui împreună cu el.” (Ioan 14:23, NTR)

”Iată, Eu stau la uşă şi bat! Dacă aude cineva glasul Meu şi deschide uşa, voi intra la el şi voi mânca cu el, şi el cu Mine.”  (Apocalipsa 3:20, NTR)

%d blogeri au apreciat asta: