Occidentul intre absurditatea pretentiilor ”crestinismului postmodern” si Islam

Cum ziceam, ”bate” un ”vant” infect de moda noua prin unele margini ale gradinii Domnului… unde e berechet loc – se pare – si de multe buruieni… postmoderne. Sunt unii care pretind ca ne aduc ”adevarata” versiune a crestinismului: cea ”updatata” dupa Darwin, Einstein et co. Ca si cand crestinismul ar fi o ”meduza” incolora pe/in care fiecare pune ”pigmentii” preferati si ”produsul” este unul perfect valabil si bun de servit ca meniul perfect pentru nevoile ”dietetic-calorice” ale anului 2010. Asa bunaoara cu adeptii ”crestinismului” stiintific care schingiuesc doctrina crestina in chiar esenta ei pentru a o face ”relevanta”  omului mileniului trei.

De fapt nu asistam decat la o grosolana si aberanta rescriere a istoriei a la ”1984” a lui Orwell . Apostolii ”crestinismului” stiintific ( printre care un anumit Edi ”ex”-balcanic acum hyper-full-americanizat…)  considera ”depasite”/ ”expirate” radacinile civilizatiei crestine, si propun aruncarea lor la cosul de gunoi si inlocuirea lor cu ”crestinismul” stiintific. Biblia ar trebui ”purificata” de ”mituri”(cosmologice) si pastrate din ea doar ”principiile” etico-morale(si astea updatate si ”depaduchiate” de conditionarile ”misoginismului” antic),  parintii bisericii n-ar mai fi de luat in serios, crezul si dogmele sunt doar ”conventii” revizuibile pana la 180 de grade functie de verdictele ”infailibilei” stiinte moderne… Ce a mai ramas sfant din ”credinta data sfintilor odata pentru totdeauna” (Iuda 3) pentru fanii ”crestinismului” stiintifico-postmodern? Mai nimic. In schimb vor sa ne faca sa credem ca versiunea lor este de fapt crestinismul iar crestinii de secole au crezut basme si mituri… Care este ”Evanghelia vesnica”(Apocalipsa 14:6)? Cea a ”apostolilor” Darwin si Einstein? Pentru ei da. Au trebuit sa se nasca cei doi ”profeti” ai ”crestinismului” stiintific pentru a intelege corect adevaratul ”crestinism” si a ne lepada de ”basmele” Bibliei… Dar nu va lasati inselati: ei NU sunt crestini cum nici ”evanghelia” lor nu-i deloc o veste buna. Dimpotriva. Dumnezeul A-toate-Creator al crestinilor ei L-au inlocuit cu o caricatura de zeu crud si neputincios ce asista la evolutie, in cazul ca nu cumva doarme sau se plimba pe undeva( cum zicea Ilie de Baal) sau reface socotelile big-bang-ului…

Cam asta este peisajul. In acest timp Gaddafi spune ca Islamul trebuie să devină religia întregii Europe ! iar observatorii ”curentilor subterani” – asa cum observam si eu acum vreo saptamana –  spun ca Relativismul alungă creştinismul din spaţiul public :

Creştinismul va deveni, în deceniile următoare, o religie căreia i se va permite din ce în ce mai puţin să se exprime în spaţiul public, a declarat arhiepiscopul Charles Chaput, (…) O societate în care credinţa nu mai poate fi exprimată în spaţiul public este o societate în care statul s-a transformat într-un idol, a mai precizat Chaput, notează Christian Telegraph.

„Occidentul se îndreaptă, acum, în mod hotărât, în direcţia unui «umanism inuman»”, a spus Chaput.

Statele occidentale au făcut din relativism o religie civilă şi o filozofie publică.

„Dacă drepturile omului nu vin de la Dumnezeu, atunci ele rămân în sarcina convenţiilor arbitrare ale bărbaţilor şi femeilor. Statul există ca să apere drepturile omului şi ca să promoveze prosperitatea fiinţei umane. Statul nu poate fi niciodată sursa acestor drepturi. Când statul îşi arogă această putere, chiar şi o democraţie poate deveni totalitară.”

Dupa cum se vede crestinismul istoric este atacat pe toate fronturile: din ”interior” de ”crestinismul” stiintifico-postmodern (= ”interfata” ”crestina” a relativismului secularizant), din exterior de islam si religiile orientului, de new age si babilonia ce va sa vina.

PS: despre ”bunul-simt” al celor aparati de fanii ”crestinismului” stiintific a se citi si

Singurul raspuns la problema metafizica a existentei este ca Trinitatea e reala – Francis Schaeffer

Uneori, în discutiile mele, sunt întrebat cum pot sa cred în Trinitate. Raspunsul meu este întotdeauna acelasi. Daca n-ar fi existat Trinitate, as fi si acum un agnostic, pentru ca n-ar exista nici un fel de raspunsuri. Fara înaltul ordin al unitatii si diversitatii personale din Trinitate, nu exista raspunsuri.

Trebuie sa apreciem faptul ca înaintasii nostri crestini au înteles acest lucru foarte bine în anul 325 d.Cr., când au insistat asupra celor trei Persoane din Trinitate, conform afirmatiilor clare ale Bibliei. Sa întelegem ca ei nu au inventat Trinitatea cu scopul de a da un raspuns întrebarilor filozofice pe care le ridicau grecii acelei vremi. Dimpotriva. Problema unitatii si a diversitatii exista, iar crestinii si-au dat seama ca în Trinitate, asa cum o afirma Biblia, ei aveau un raspuns pe care nimeni altul nu-l avea. Ei n-au inventat Trinitatea pentru a împlini o nevoie; Trinitatea exista deja si ea împlinea nevoia. Ei si-au dat seama ca în Trinitate avem lucrul pe care toti acesti oameni îl argumenteaza si îl definesc, dar pentru care nu au un raspuns.
Sa observam din nou ca acesta nu este doar cel mai bun raspuns, ci singurul raspuns.
Nimeni, nici o filozofie, nu a dat vreodata un raspuns la problema unitatii si diversitatii.
Asadar, când oamenii ma întreaba daca ma simt stânjenit din punct de vedere intelectual de Trinitate, eu transpun problema în terminologia lor – aceea a unitatii si diversitatii. Fiecare filozofie se confrunta cu aceasta problema si nici o filozofie nu are vreun raspuns.
Crestinismul are un raspuns, în existenta Trinitatii. Singurul raspuns la ceea ce exista este ca El, punctul de pornire, exista. Am spus deci doua lucruri. Singurul raspuns la problema metafizica a existentei este ca Dumnezeul infinit si personal exista; iar singurul raspuns la problema metafizica a existentei este ca Trinitatea e reala.

Francis Schaeffer, Trilogia

PS: accentele imi apartin si banui ca la fel le-ar fi pus si autorul textului

%d blogeri au apreciat asta: