Wesley despre desavarsire

Definiţia pe care o dă John Wesley desăvârşirii biblice ar merita studiată mai mult … Desăvârşirea, conclude el, este dragostea desăvârşită faţă de Dumnezeu   şi  aproapele,   exprimată   în   cuvinte   şi  acţiuni.   Iar  dragostea   pentru Dumnezeu înseamnă „a te desfăta în El, a te bucura în voia Lui, a dori în mod continuu să Îi aduci mulţumiri, a căuta şi găsi fericirea în El şi a înseta zi şi noapte pentru o fericire deplină în El.”

Tot la fel, Wesley a scris: „este puritatea intenţiei, a consacrării vieţii întregi lui Hristos. Înseamnă a-I da lui Dumnezeu inima întreagă; este dorinţa şi motivul care controlează în întregime temperamentul. Înseamnă consacrarea, nu numai a unei părţi, ci a întregii fiinţe, a sufletului, trupului şi minţii, lui Dumnezeu. Altfel spus, gândul nostru este gândul care era în Hristos şi care ne face să umblăm aşa cum a umblat El. Este circumcizia inimii de toate murdăriile, de toată poluarea din interior şi din exterior. Este o refacere în noi a chipului lui Dumnezeu, ducând la asemănarea completă cu Cel care ne-a creat. Iar cu alte cuvinte, înseamnă… a-L iubi pe Dumnezeu cu toată inima  noastră, iar pe aproapele nostru ca pe noi înşine.”

Este greu de îmbunătăţit o asemenea definiţie, prin care Wesley a descris „întreaga şi singura desăvârşire”.

Nu pot sa nu observ asemanarile izbitoare cu sfantul Ioan Gura de Aur

%d blogeri au apreciat asta: