Profeta si lacustele ”de fapt” ”roscove”

4. Ioan purta o haină din păr de cămilă, iar în jurul mijlocului avea un brâu de piele. Hrana lui erau lăcustele şi mierea sălbatică. ” (Matei 3:4, NTR)

6. Ioan avea îmbrăcămintea din păr de cămilă, iar în jurul mijlocului avea un brâu de piele. El se hrănea cu lăcuste şi cu miere sălbatică.” (Marcu 1:6, NTR)

Desi Scripturile sfinte(TOATE MANUSCRISELE SI TRADUCERILE) afirma clar, neechivoc si in mod repetat in ce consta alimentatia Botezatorului( lacuste si miere salbatica), iata ce le spune adventistilor profeta lor:

Ioan s-a despărţit de prietenii săi şi de viaţa îmbelşugată. Simplitatea îmbrăcămintei sale, un veşmânt ţesut din păr de cămilă, era o mustrare permanentă la adresa extravaganţei şi etalării preoţilor evrei şi la adresa oamenilor în general. Hrana sa, pur vegetariană, constând din roşcove şi miere sălbatică, era o mustrare pentru îngăduinţa apetitului şi lăcomia ce stăpânea pretutindeni. – Ellen G White, Testimonies, vol. 3, pg. 62.

Cateva decenii mai tarziu , profeta pare sa dea impresia ca se corecteaza, desi ghilimele nu fac sigura pocainta…

Era îmbrăcat ca profeţii de pe vremuri şi veşmântul era din păr de cămilă, strâns cu o cingătoare de piele. Se hrănea cu „lăcuste şi miere sălbatică”, pe care le găsea în pustie, şi bea apă curată din izvoarele dealurilor. – Ellen G White, Hristos Lumina lumii, p.102

De ce si cum de lacustele devin roscove? Cum de-si permite d-na White sa contra-zica Scripturile si sa-l faca pe Botezator vegetarian sadea? Probabil ca citatele de mai jos vor face lumina:

locusts. A common item of diet among Arabs in the Near and Middle East to this day. The vitamin content of the insect is high. There is no basis for the identification of the word with “carob,” the pods of the carob tree, known sometimes as “St. John’s bread.” Epiphanius (Heresies 30. 13) tells us that the Ebionites of his own time (315?–403) changed the word to “cakes” in the interests of vegetarianism, and Tatian (second century) had earlier changed the word to “milk” in the same interests.

Albright, W. F., & Mann, C. S. (2008). Matthew: Introduction, translation, and notes (iii). New Haven;  London: Yale University Press.

Asaaaa care va sa zica. D-na White ca sa-i iasa pasenta cu vegetarianismul il ”boteaza” si pe Botezator … vegetarian 100%. Cum? Ei… ce conteaza acum ca s-a molipsit de la ereticii ebioniti(intra pe link sa vezi ce nu credeau) care au schimbat lacustele alea deranjante cu …prajiturile( smekerii tipii: serveau dulciuri in loc de – bleah- lacuste)!.  Si ca sa nu zica lumea ca regimul vegetarian e saracacios, musiu Tatian- alt eretic! – a schimbat lacustele cu… ”lapte”!  Asa ca d-na Alba a nascocit si dansa, ”profetic ”, roscovele pe post de substitut kosher vegetarian pentru nesuferitele alea de lacuste… Ce conteaza ca totul e aiureala… stravezie rau?

The mention of locusts and wild honey does not belong to a part of the description of Elijah. Locusts were recognized as clean food by the Jews and are still eaten by Arabs of the Near or Middle East. There is no basis for the identification of this word as “carob,” or “cakes,” or “milk.”

Newman, B. M., & Stine, P. C. (1992). A handbook on the Gospel of Matthew. UBS helps for translators; UBS handbook series. New York: United Bible Societies.

For locusts as food see Lev 11:20–3; Pliny, Nat. hist. 6:35; 7:2; 11QTemple 4; m. Ḥul. 3:7; m. Ter. 10:9; SB 1, pp. 98–100. Even today Bedouin and poorer inhabitants of Arabia, Africa, and Syria have been known to eat raw or roasted or boiled locusts and grasshoppers. There is no need to speculate that ‘locusts’ might mean something else, such as carob pods or dried fruit (cf. Lampe, s.v.). Compare CD 12:14: ‘As for locusts, according to their various kinds they shall plunge them alive into fire or water for this is what their nature requires’.

Davies, W. D., & Allison, D. C. (2004). A critical and exegetical commentary on the Gospel according to Saint Matthew. London; New York: T&T Clark International.

De fapt, chiar si SDABC – in ciuda pledoariei rasuflate intru apararea gafei profetei- trebuie  sa recunoasca, cu jumatate de gura,ca e cam cusuta cu ata alba inlocuirea.

În altă parte din Scriptură, precum şi în literatura greacă contemporană, relativ la chestiunea aceasta, cuvântul akris se referă totdeauna la o insectă, lăcusta. Faptul acesta de netăgăduit a determinat pe cei mai mulţi comentatori să tragă azi concluzia că în relatarea cu privire la Ioan Botezătorul este vorba de insecta aceasta. Este, de asemenea, o realitate că lăcusta a făcut parte din dieta popoarelor din Orientul Mijlociu din antichitate. Potrivit cu legea lui Moise, anumite feluri de lăcuste constituie o hrană curată (Levitic 11,22) şi deci ar fi putut fi permise în dieta unui iudeu. Faptele acestea au determinat pe comentatorii din vremea noastră ca în mod aproape uniform să tragă concluzia că akris din Matei şi Marcu ar trebui să fie înţeles că desemnează insecta cu numele „lăcustă” şi nu o specie de pom.

Din punct de vedere strict lingvistic argumentul favorizează egalizarea lui akris cu insecta. Dar având în vedere toate dovezile contrarii rezumate aici, este departe de a fi sigur că aceasta este înţelegerea corectă a termenului în Matei 3,4 şi Marcu 1,6. Dovezile disponibile nu garantează o concluzie dogmatică cu privire la exact ce alimente consuma Ioan. Merită să se noteze că Ellen G. White caracterizează pe Ioan ca vegetarian (3 T 62; CH 72).

Bineinteles ca ”dovezile” nu pot decat sa-i dea dreptate doamnei profetese! Si bineinteles ca intelegerea ”corecta” nu poate fi decat cea a profetei! Chit ca ”argumentele” adventistilor in apararea profetei lor  sunt doar ereziile ebionite + incropeli neinspirate de ”argumente patristice” –  ce grabnici se trezira azs-eii in a argumenta (pseudo-)patristic cand au ei impresia ca le scoate din incurcatura mama bisericeasca! ”Bineinteles”  ca termenul repetat al Scripturii este ”departe de a fi sigur”. Sigura poate fi doar lumina profetei, nu Scriptura!

Manipularile grosolane de gen

din vremuri creştine foarte timpurii a ajuns până la noi o tradiţie răspândită, accentuată şi stăruitoare, în sensul că, în Matei şi Luca, cuvântul akris denotă altceva decât o insectă.

cand de fapt este vorba de ciudatenii ale unor secte eretice precum ebionitii arata cat de departe poate merge necinstea ”teologica” intru apararea sfintelor gafe ale ”profetei”.

Alta traznaie ”relevanta” exegetic:

Din pricină că cuvântul din limba engleză „lăcustă” însuşi denotă atât a) o insectă, cât şi b) un anumit fel de pomi, în chip natural se naşte întrebarea cu privire la ce constituia dieta lui Ioan împreună cu mierea.

Ce are a face ce inseamna in ENGLEZA cuvantul(insecta ori arbust) cand noi vorbim aici de greaca????? :))))))

Insa, cum gura  pacatosului i-o mai ia pe dinainte si adevar mai graieste chiar si cand il da de gol, fiind consecventi observatiei corecte din SDABC conform  careia

În altă parte din Scriptură, precum şi în literatura greacă contemporană, relativ la chestiunea aceasta, cuvântul akris se referă totdeauna la o insectă, lăcusta.

Din punct de vedere strict lingvistic argumentul favorizează egalizarea lui akris cu insecta.

ia sa vedem cum ar arata pasajul din Noul Testament in care lacustele mai apar,exact acelasi cuvant grecesc ce desemneaza in evanghelii alimentatia Botezatorului, inlocuind lacustele cu roscove – pentru a fi consecventi cu profeta:

Din fum au ieşit pe pământ lăcuste roscove, cărora le-a fost dată o putere ca puterea pe care o au scorpionii pământului. Li s-a spus să nu facă rău nici ierbii de pe pământ, nici vreunei plante verzi şi nici vreunui copac, ci doar oamenilor care nu au pe frunţile lor sigiliul lui Dumnezeu. Nu li s-a dat voie să-i omoare, ci doar să-i chinuiască timp de cinci luni. Chinul pe care-l provocau era precum chinul provocat de un scorpion când înţeapă un om. În zilele acelea oamenii vor căuta moartea, dar nu o vor găsi. Vor dori să moară, dar moartea va fugi de ei. Înfăţişarea lăcustelor roscovelor era asemenea unor cai pregătiţi pentru război, iar pe capete aveau ceva ca nişte coroane care păreau de aur. Feţele lor erau ca nişte feţe de oameni; aveau părul ca părul de femeie şi dinţii ca de leu, aveau platoşe ca nişte platoşe de fier, iar zgomotul făcut de aripile lor era ca zgomotul multor care trase de cai care aleargă în război. Aveau cozi, ca scorpionii, şi ace, şi în cozile lor le stătea puterea de a face rău oamenilor timp de cinci luni. Îl aveau ca împărat pe îngerul Adâncului. În ebraică, numele lui este „Abadon”, iar în greacă are numele de „Apolion”. (Apocalipsa 9:3-11)

Curat-murdar: ori proorocul Ioan(Doamne-iarta-ma!) bate campii in Apocalipsa cu roscove horror-SF, ori profeta adventistilor a luat-o rau pe ulei, pe urmele ereticilor ebioniti, in propaganda ei apriga pro-vegetarianism impinsa pana la a schimba Scripturile doar-doar Botezatorul  ar fi precursorul mancatorilor de roscove in asteptarea decolarii spre Ierusalimul vegetarianismului ceresc…

Si uite-asa, precum javra din caricatura nu-l lasa pe milerit sa escaladeze cerul, tot asa lacustele astea nu vor sa-l lase pe Botezator sa atinga nobilul ideal eg white-ist de vegetarian pur, 100%…

Cazul, ironic abordat de mine aici,  nu este singular si denota o tendinta extrem de periculoasa a sectarilor: a-si da dreptate profetilor lor in detrimentul Scripturilor , pe care sunt dispusi sa le rastalmaceasca/rescrie dar in nici un caz sa renunte la ”luminile” lor .

PS: sunt un adept al vegetarianismul ca alimentatie ideala ”predestinata” omului de catre Insusi Dumnezeu( Facerea/Geneza 1:29). Nu pot fi insa decat un critic acid al unor asemenea artificii care rastalmacesc Biblia pentru a o face sa sune ”kosher” cand ea nu suna cum le-ar conveni unora…

Advent

De aceea Însuşi Stăpânul vă va da un semn. Iată, fecioara va rămâne însărcinată, va naşte un Fiu şi îi va pune numele Emanuel.” (Isaia 7:14, NTR)

„Iată, fecioara va rămâne însărcinată, va naşte un Fiu şi Îi vor pune numele Emanuel” nume care, tradus, înseamnă „Dumnezeu este cu noi”. ”(Matei 1:23, NTR)

Isus i-a răspuns: – Dacă Mă iubeşte cineva, va păzi Cuvântul Meu; şi Tatăl Meu îl va iubi, iar Noi vom veni la el şi vom locui împreună cu el.” (Ioan 14:23, NTR)

Imaginează-ţi că eşti o casă vie. Dumnezeu intră în ea ca s-o reconstruiască. La început poa­te că vei înţelege ce face El. Desfundă rigolele, repară găurile din acoperiş şi aşa mai departe; tu ştiai că acele lucrări trebuiau făcute şi deci nu eşti surprins. Insă, deodată, El începe să cio­cănească prin casă într-un fel care doare cum­plit şi care nu pare să aibă vreo noimă. Ce-are El de gând? Explicaţia este că El ridică o casă foarte diferită de cea pe care ai conceput-o tu — aici construieşte o nouă aripă, dincolo pune un alt rând de parchet, înalţă turnuri, face spaţiu pentru curţi. Credeai că vei deveni o căsuţă mo­destă; dar El construieşte un palat. Intenţio­nează să vină să trăiască în ea El însuşi.

C S Lewis

Martorii patimilor – Giovanni Papini

Prima duminica a Adventului

In lectionarele crestine occidentale azi este Prima duminica a Adventului. Crestinatatea incepe sa se orienteze duhovnicesc-liturgic spre minunea Intruparii Dumnezeirii.

Vezi si : „Maine incepe Adventul” si „Liturghie familiala de Advent

Steinhardt despre Sadhu Sundar Sing si calea evanghelică a violenţei

Dumnezeu desigur face minuni, dar când binevoieşte — şi istoria bisericii ne arată că nu sunt nici foarte dese şi nici obţinute prin somaţii. (Este drept că Sadhu Sundar Singh l-­a somat pe Domnul să i se arate şi a fost ascultat, dar el n­-a cerut o vindecare trupească, ci a mers pe calea evanghelică a violenţei — în sensul de la Matei 11, 12 — către credinţă.) La Lourdes numărul vindecărilor miraculoase recunoscute de comisia medicală întrece în mod considerabil numărul celor validate de biserică.

Jurnalul Fericirii

PS: Matei 11, 12 – Noul Testament versiunea catolica Sapientia 2005

Din zilele lui Ioan Botezãtorul si pânã acum, împãrãtia cerurilor este asaltatã cu violentã si cei violenti o iau prin fortã c

Nota c: Expresia poate însemna: 1) efortul spiritual al celor care ajung în împãrãtie prin ascezã; 2) violenta celor care vor sã stabileascã o împãrãtie cu ajutorul armelor  (zelotii);  3)  actiunea  constientã si îndârjitã a celor care militeazã pentru  distrugerea  Bisericii  lui  Isus; 4) tirania puterilor demoniace si împotrivirea constientã a omului care o respinge sau tirania dominatiilor pãmântesti care pretind cã stãpânesc aceastã lume si împiedicã instaurarea împãrãtiei lui Dumnezeu; 5) puterea lui Dumnezeu care face ca împãrãtia lui sã înainteze în ciuda tuturor obstacolelor.

Biblia cu ilustratii pentru ochisori micuti

To God be the glory

%d blogeri au apreciat asta: