Crezul,Septuaginta si restaurationistii


In ”Triunitatea – lecţii istorice şi teologice” domnul profesor Florin Laiu scrie:

Într-adevăr, Dumnezeu zice despre El: „Tu eşti Fiul Meu, astăzi Te-am născut” (Psalmi 2,7). Dar nu înţelegem de ce unii ignoră cuvântul astăzi, care în nici o limbă nu se referă la timpul trecut. Psalmul 2 este cunoscut ca un psalm al încoronării, fiecare rege davidic fiind o prefigurare a Marelui Messía, Fiul lui Dumnezeu. Poetul foloseşte expresia Te-am născut (= Te-am făcut fiu) în sens figurat, iar aplicaţiile figurate pot fi diverse şi larg aplicabile – noi suntem, de asemenea, „născuţi din Dumnezeu” (Ioan 1,12-13; 1 Ioan 5,18). În Luca 20,36, Iisus spune că sfinţii vor fi ca îngerii, fii ai lui Dumnezeu, fiind fii ai învierii. Deşi este mai dificil de observat legătura dintre înviere şi naşterea figurată din Psalmul 2, se ştie că apostolii au folosit expresia „astăzi Te-am născut” ca o previziune a învierii lui Christos (Faptele Ap. 13,33), şi a întronării Sale (Evrei 1,5; 5,5), niciodată pentru originea Sa naturală.

Cuvintele de mai sus sunt in contextul evidentierii ”greselilor” si ”compromisurilor”  ”strecurate” in Crez. Domnia sa insa ”uita”, se pare, ca nu doar in Psalmul 2  apare ideea nasterii Fiului din Tatal, ci si in Psalmul 109:3 versiunea Septuaginta( Psalmul  110:3 in Cornilescu urmand masoreticul)  –  redau textul in diortosirea Anania Bartolomeu:

Cu Tine este înstăpânirea d în ziua puterii Tale,

întru strălucirea sfinţilor Tăi;

din pântece mai înainte de luceafăr Te-am născut“.

Cum deja am mai scris despre acest Psalm si si domnia sa a avut o replica constand intr-o traducere proprie si observatii exegetice pe marginea textului, (in care traducea:

din sânul aurorei,
ca roua Te-am născut !” !)

ma voi rezuma aici la a-i atrage respectuos atentia ca nu este deloc ”de şagă” cu formularea Crezului,  in ciuda ”rezervelor” unora. Ceva mai mult respect pentru truda inaintasilor n-ar strica chiar deloc, desi e de mirare asa ”compromis” din partea restaurationistilor (radicali) de genul domniei sale.

Si de asemeni, e de observat ca daca in Psalmul 2 acel ”astazi” inclina ”balanta” spre ideea unui psalm (initial) al intronarii regelui, convertit apoi intr-un mesaj cu puternice conotatii mesianice, in Psalmul 109/110 acel ”astazi” lasa locul nasterii  ”mai înainte de luceafăr”(exact in aceste cuvinte apare si in Septuagnta Poliromului). Asa cum observam intr-un comentariu la replica domnului profesor:

Versiunea greaca a versetului 3 (ultima parte) are implicatii dogmatice considerabile. In disputa trinitarieni – arieni, sintagma „din pântece mai înainte de luceafar Te-am nascut”, asa cum precizeaza si notele de subsol din LXX Polirom, vorbeste despre:

1. nasterea din vesnicie a Cuvantului si

2. unitatea de natura cu Tatal.

Asa au inteles si Parintii Bisericii textul. Desi in NT versetul nu este folosit hristologic( probabil pentru a nu alimenta polemica iudaica anti-LXX), sintagma practic se constituie in fundamentul biblic al formularii din Crezul niceo-constantinopolitan:

„Cred Si într-unul Domn Iisus Hristor, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Nascut, Care din Tatal S-a nascut mai înainte de toti vecii . Lumina din Lumina, Dumnezeu adevarat din Dumnezeu adevarat, Nascut, nu facut; Cel de o fiinta cu Tatal, prin Care toate s-au facut.

Nota din Septuaginta Poliromului adauga, foarte important :

după majoritatea Părinţilor, versetul vorbeşte despre naşterea din veş­nicie a Cuvântului. ♦ „din pântece”: se afirmă unitatea de natură cu Tatăl (Theodoret).

Metaforele ”pantecului” patern si ”înainte de luceafăr”(frumos sublimat in ”mai înainte de toti vecii”) sunt de natura sa scandalizeze doar mintile prea mandre de ele si care nu au habar si ”chef” de ”misticisme”,”apofatisme”, antropomorfisme…

Se poate observa, deci, ca Sinoadele Bisericii si Parintii (de la Niceea si nu numai) au avut si o foarte atenta luare in considerare a Bibliei, in nuante si detalii fine detectabile doar prin studiu atent, ca in cazul de fata. Terminologia ”speculativa” in care s-au turnat crezurile nu a fost, asadar,cum insinueaza malitios unii, rodul ”imaginatiei”  unor politicieni eclesiastici; terminologia cristologica este ancorata in si fundamentata pe texte biblice mult mai mult de cum ar fi unii inclinati sa creada sau recunoasca.

A nu se uita ca aproape toti crestinii – ortodocsi, catolici, protestanti – accepta Crezul ca marturisire de credinta deasupra oricaror dispute si dincolo de toate frecusurile inter-”fratesti” si ”amicale”. Exceptie tin mortis sa faca restaurationistii. Deh… unii se cred mai cu moţ si se tin baţoşi intru ridicol si… curat restaurationism coane…! Nu invata nici in ruptul capului nici macar din propriile ”boli ale copilariei” – cum ”indulcea” ”diagnosticul” conu profesor Laiu.

Despre Liviu
Crestin, absolvent al unei facultati de teologie (protestanta). Pasionat de Biblie, carte buna, muzica buna, film bun,alte bunatati... si teologie comparata si istoria Bisericii. De orientare teologica Wesley-ana, simpatizant al paleo-ortodoxiei.

4 Responses to Crezul,Septuaginta si restaurationistii

  1. Pingback: Crezul,Septuaginta si restaurationistii - Ziarul toateBlogurile.ro

  2. Pingback: ”Incepe sa traiesti” IN ADEVAR « Pro(-)scris

  3. Florin Lăiu says:

    Ps 110?
    Este hazardant să se facă teologie dogmatică pe un text complicat, evident corupt prin copiere, indiferent ce versiune s-ar alege. Dar hai să zicem că folosim LXX, în traducerea B V Anania:
    „Cu Tine este înstăpânirea în ziua puterii Tale,
    întru strălucirea sfinţilor Tăi;
    din pântece mai înainte de luceafăr Te-am născut“.

    Când are loc „naşterea” menţionată în acest text? Cadrul temporal este fixat de la începutul Psalmului, când Dumnezeu îi vorbeşte Regelui Mesianic, în v. 1: „şezi la dreapta Mea” (la ce timp au aplicat apostolii acest „şezi”, care nu înseamnă altceva decât ÎNTRONARE ?). În v. 2 se vorbeşte deasemenea despre sceptru şi domnie. În v. 3 ni se atrage atenţia la ἡ ἀρχὴ (domnie, principalitate/”începătorie”, autoritatea de arhonte, principe), iar timpul este ἐν ἡμέρᾳ τῆς δυνάμεώς σου (în ziua puterii tale). Expresia πρὸ ἑωσφόρου ἐξεγέννησά σε (mai înainte de luceafăr, te-am născut), este o manieră poetică în loc de „dis-de-dimineaţă” sau „de cu noapte”, ceea ce se armonizează cu acel „astăzi” din Ps 2. În textul ebraic מֵרֶחֶם מִשְׁחָר meréhhem mishchar „din pântecul zorilor” (aşa cum roua apare înainte de răsăritul soarelui) spune acelaşi lucru. De unde a luat însă LXX luceafărul, nu pricep. Probabil este o simplă expresie grecească „înainte de luceafăr”, echivalentă cu „din zori”.
    A vedea în aceste simboluri o naştere ontologică a Fiului preexistent este prea mult, în ciuda opiniei cărunte a Părinţilor. Cine vrea să creadă are tot dreptul constituţional şi felicitarea majorităţilor. Dar eu nu văd unde ar fi aici naşterea din veşnicie a Fiului.

  4. Liviu says:

    Din pîntece mai-nainte de Luceafăr Te-am născut.
    Aici a descoperit marea cuviinţă a dumnezeirii Lui, căci Domnul, Cel ce I-a zis: „Şezi de-a dreapta Mea”, Îi mărturiseşte deofiinţa şi propovăduieşte nedespărţirea firii. Pentru că acest „mai-nainte de Luceafăr” Îl arată pe El a fi mai-nainte de vremi şi mai-nainte de veci, iar acest „din pîntece” ne învaţă nedespărţirea fiinţei: Că – zice – nu Te-ai născut de aiurea de altundeva, ci din firea Mea – „pîntecele” adică înţelegîndu-se cu pildă, că zice: Precum din pîntece nasc oamenii, şi pruncii născuţi au aceeaşi fire cu cei ce i-au născut, aşa Te-ai născut Tu dintru Mine şi arăţi întru Sine-Ţi fiinţa Mea, a Celui ce Te-am născut.

    TÎLCUIREA PSALMILOR ÎMPĂRATULUI PROOROC DAVID A FERICITULUI TEODORIT, EPISCOPUL KIRULUI, pp. 363-364

    Theodoret, care interpreteaza ca in sintagma „din pântece” se afirmă unitatea de natură cu Tatăl, .a apartinut scolii antiohiene de interpretare, cea literal-istorica. Deci nu poate fi acuzat de metaforizari a la scoala alexandrina. Dimpotriva.
    In aceeasi nota de subsol din Septuaginta NEC/Polirom se precizeaza ca ”mai inainte de luceafar” a fost aplicat de Parinti la nasterea Fiului lui Dumnezeu.
    A ne mentine in cadrul viziunii patristice nu cred sa ne fie spre paguba. Dimpotriva.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: