TULBURĂ-NE, DOAMNE (Rugăciunea lui Sir Francis Drake, 1577)



Tulbură-ne, Doamne,

Când suntem prea mulţumiţi cu noi înşine,

Când ni se împlinesc visurile,

Fiindcă am visat prea mărunt;

când am ajuns în siguranţă la destinaţie

fiindcă am vâslit prea aproape de ţărm.

Tulbură-ne, Doamne, când,

Sătui de lucrurile pe care le avem,

Ne-am pierdut foamea de pâinea vieţii;

Când, îndrăgostiţi de viaţă,

Am încetat să mai visăm la veşnicie;

Când, în strădania de a zidi un pământ nou

Am dat uitării Cerul.

Tulbură-ne, Doamne, ca să îndrăznim mai straşnic,

să ne-avântăm în mările învolburate,

În larg, unde furtunile ne vor învăţa despre stăpânirea Ta

Unde, fără ţărmuri la orizont, vom vedea stelele.

Îţi cerem să împingi zarea nădejdilor noastre şi mai departe

Iar viitorul să-l aduci şi mai aproape de noi,

Cu putere, îndrăzneală, speranţă şi dragoste.

Îţi cerem acestea în numele Căpitanului nostru,

Isus Cristos.

http://gandurar.wordpress.com/2010/03/20/deranjeaza-ne-doamne/

Despre Liviu
Crestin, absolvent al unei facultati de teologie (protestanta). Pasionat de Biblie, carte buna, muzica buna, film bun,alte bunatati... si teologie comparata si istoria Bisericii. De orientare teologica Wesley-ana, simpatizant al paleo-ortodoxiei.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: