Parabola corăbiei sau Platon despre politica damboviteana (si nu numai…)


Ca tot aduse domnul Plesu vorba, iata cum il sustine Platon:

„Inchipuie-ţi întâmplarea următoare, apărută fie în cazul multor nave, fie într-al uneia singure: există un proprietar care îi depăşeşte pe toţi cei din navă prin mărime şi forţă, dar care e puţin surd, nu vede prea bine şi nu e stăpân pe ştiinţa navigaţiei. Marinarii se sfătuiesc între ei în legătură cu cârmuirea, fiecare socotind că el trebuie să cârmuiască, fără să fi învăţat vreodată meseria de cârmaci, fără să-l poată numi pe învăţătorul său, ori răstimpul când a învăţat-o. In plus, ei afirmă că arta cârmuirii nici nu se învaţă, iar pe cel ce susţine contrariul, sunt gata să-l taie în bucăţi. Ei îl înconjoară mereu pe proprietar, stăruind şi făcând orice, pentru ca el să le încredinţeze cârma; iar când s-ar întâmpla ca nu ei, ci alţii să-l înduplece, ori îi ucid pe aceştia, ori îi zvârle de pe navă. Pe vrednicul proprietar îl opresc cu mătrăgună sau cu băutură multă sau cu altceva să conducă nava şi, slujindu-se de oamenii pe care îi au, bând şi ospătându-se, navighează aşa cum e de crezut că astfel de oameni pot naviga. Pe deasupra, îl laudă pe cel iscusit în a-i ajuta să conducă fie prin convingerea, fie prin silirea proprietarului, numindu-l navigator, cârmaci şi ştiutor al artei navigaţiei. Iar pe cel ce nu-i astfel, îl ocărăsc ca pe unul nefolositor şi nici nu vor să dea ascultare adevăratului cârmaci, nici nu vor să înţeleagă că lui îi este necesar să se preocupe de anotimp, cer, stele, vânturi şi tot ceea ce este trebuincios meseriei, dacă, într-adevăr, urmează ca nava să aibă o cârmuire. Şi mai socotesc că, pentru ca cineva să cârmuiască, nu este cu putinţă ca el să posede, deopotrivă, ştiinţa şi zelul studios al adevăratului cârmaci laolaltă cu experienţa practică a navigaţiei, indiferent dacă unii oameni ar voi, sau nu, să le posede laolaltă. Când aşa ceva se întâmplă, nu crezi că adevăratul cârmaci este numit «cu capul în nori», «limbut» şi «inutil» de către cei ce navighează în navele astfel rânduite?”
„Şi încă cum!” – vorbi Adeimantos.
„Nu cred – am spus eu – că tu ai nevoie să vezi imaginea desluşită fiind, arătându-se că ea seamănă la aspect cu cetăţile, în ceea ce îi priveşte pe adevăraţii filosofi, ci cred că înţelegi ce spun”.
„Pe deplin” – zise.

„Mai întâi, învaţă-l înţelesul imaginii pe cel ce se miră că filosofii nu au parte de cinste prin cetăţi şi încearcă să-l încredinţezi că ar fi cu mult mai de mirare dacă ei ar avea parte de cinstire.”

„Il voi învăţa.”
„Şi arată-i adevărul spuselor tale, anume că cei mai de ispravă în filosofie sunt inutili mulţimii. Dar cere-i să învinovăţească pentru inutilitatea lor pe cei ce nu-i folosesc, şi nu pe ei, oamenii de ispravă. Căci nu este firesc ca un cârmaci să ceară marinarilor să se lase conduşi de el, nici ca înţelepţii să meargă pe la porţile bogaţilor; cel ce pretindea aceasta se înşela, făcând pe subtilul. Adevărul este că, indiferent dacă eşti bogat sau sărac, când suferi, alergi tu pe la porţile medicilor, iar oricine are nevoie să fie condus, aleargă el însuşi pe la porţile celui ce poate să-l conducă. Deci nu conducătorul cere de la cei conduşi să se lase conduşi, în situaţia în care, într-adevăr, aceasta le aduce folos. Nu vei greşi, asemuindu-i pe oamenii noştri politici cu marinarii despre care tocmai am vorbit, iar pe cei socotiţi de către aceştia inutili şi cu capul în nori – cu cârmuitorii adevăraţi.” (Republica, pp. 282 – 283).

Despre Liviu
Crestin.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: