Despre sabat -Fer./Sf. Augustin


CAPITOLUL AL XXXV-LEA
Despre semnificatia odihnei Domnului din a saptea zi a Creatiei

50. Doamne, Dumnezeule, då-ne nouå pace – cåci tu ni le-ai dåruit pe  toate  –,  då-ne  pacea  odihnei,  pacea  Sabatului,  pacea  care  nu  are amurg! Cåci toatå aceastå armonioaså alcåtuire a lucrurilor foarte bune este destinatå så disparå o datå ce au fost atinse limitele pe care tu le-ai hotårît. Cåci în ele va fi o searå, dupå cum a fost si o dimineatå 310 .

CAPITOLUL AL XXXVI-LEA
Odihna sabaticå prefigureazå odihna viitoare a vietii vesnice

51. A saptea zi înså nu are searå si soarele nu va apune, fiindcå ai sfintit-o pentru a dåinui în vesnicie. Odihna pe care ti-ai luat-o în a saptea zi,  dupå  ce  ai  împlinit  lucrårile  tale  cele  foarte  bune311,  cu  toate  cå vesnica ta liniste nu a fost întreruptå de actul Creatiei, este pentru noi o prevestire pe care ne-o faci prin glasul Cårtii tale, ca så întelegem cå si noi, dupå ce am împlinit lucrårile noastre, care nu sunt foarte bune decît în måsura în care tu esti Acela care ai îngåduit så fie astfel, ne vom odihni în Sabatul vietii vesnice.

CAPITOLUL AL XXXVII-LEA
Situat în afara timpului, Dumnezeu este totusi acela care guverneazå deasupra timpului

52. În acel Sabat al Vietii vesnice si tu te vei odihni în noi, dupå cum acum tu esti acela care lucrezi în noi; si astfel, odihna de care ne vom bucura noi va fi a ta, la fel cum lucrårile noastre sunt såvîrsite de tine prin noi. Tu înså, Doamne, lucrezi în vesnicie si te odihnesti în vesnicie; tu nu contempli ceva în timp, tu nu te misti în timp si nu te odihnesti  în  timp;  si  totusi,  tu  esti  Acela  care  ne  faci  pe  noi  så contemplåm în timp, tu creezi timpul însusi, precum si odihna de la sfîrsitul timpului.

CAPITOLUL AL XXXVIII-LEA
Dumnezeu este odihna supremå

53. Noi vedem deci lucrurile pe care le-ai creat fiindcå ele existå, înså ele existå fiindcå tu esti acela care le vezi 312 . În afara noastrå 313 noi vedem cå lucrurile existå, înlåuntrul nostru 314 vedem cå ele sunt bune.
Tu înså le-ai våzut deja create prin acelasi act în care ai våzut cå trebuie create.
Aflîndu-ne acum în alt timp, si anume dupå ce inima noastrå a prins rod din Duhul tåu 315 , noi ne simtim îndemnati så facem binele; mai înainte eram înså îmbolditi så facem råul, deoarece te påråsisem pe tine.
Dar tu, Dumnezeule bun si unic, nu ai încetat nici o clipå så faci binele.
Prin darul Harului tåu, unele din lucrårile noastre sunt bune, dar nu sunt vesnice. Speråm ca dupå ce le vom împlini så ne gåsim odihna în marea sfintenie a prezentei tale. Tu înså, care esti Binele suprem, nu ai nevoie de un alt bine din afara ta; tu te odihnesti în vesnicie, deoarece tu însuti esti propria ta odihnå.
Cine dintre oameni ar putea så-l facå pe alt om så înteleagå acest adevår? Ce înger ar putea så-l facå så înteleagå pe alt înger? Ce înger va  putea  så-l  facå  så  înteleagå  pe  un  om?  Tie  trebuie  så-ti  cerem întelegerea, pe tine trebuie så te cåutåm, la usa ta trebuie så batem. Asa, numai asa, vom primi ceea ce cerem, vom gåsi ceea ce cåutåm si usa ta ni se va deschide.

Confesiuni

Despre Liviu
Crestin, absolvent al unei facultati de teologie (protestanta). Pasionat de Biblie, carte buna, muzica buna, film bun,alte bunatati... si teologie comparata si istoria Bisericii. De orientare teologica Wesley-ana, simpatizant al paleo-ortodoxiei.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: