Minunata Lume Noua – Aldous Huxley

O carte cutremuratoare. Dar foarte buna. Medicament puternic contra nebuniei numita idolatrizarea stiintei. Musai de citit pentru cine n-a citit-o inca si vrea sa stie mai bine ce-i viata, omul, nebunia … O carte care cade foarte greu la stomacul urmasilor lui Calvin.  O viziune cumva geamana la ”1984” a lui Orwell  si „451 Fahrenheit” a lui  Ray Bradbury. Despre autor.  Despre opera.

Pana la aparitia unei versiuni corectate, este lizibila si aceasta.

—  Eu unul nu vreau confort. Il vreau pe Dumnezeu, vreau poezie, vreau primejdie adevărată, vreau libertate, vreau bunătate. Vreau păcatul.
—  De fapt, dumneata pretinzi dreptul de a fi nefericit, îi spuse Mustapha Mond.
—  Mă rog, fie si asa! îl sfida Sălbaticul. Cer dreptul la nefericire.
—  Ca să nu mai pomenim de dreptul de a îmbătrâni, de a te urîti si de a ajunge neputincios. Dreptul de a suferi de sifilis si cancer; dreptul de a avea prea putină hrană; dreptul de a te umple de păduchi; dreptul de a trăi cu grija permanentă a zilei  de mâine; dreptul de a te îmbolnăvi de tifos; dreptul de a fi chinuit de tot felul de dureri inimaginabile.
Urmă o lungă tăcere.
—  Da, da, cer toate astea! exclamă într-un târziu Sălbaticul.
Mustapha Mond dădu din umeri: —  Să-ti fie de bine.

PS: cartea in engleza , ecranizarea din 1980 ( sau aici) si cea din 1998

Despre seriozitate si rai: ”în cer, pun ramasag, nu mai exista decât zburdalnicie” – N Steinhardt

Seriosi în lume ni se cere a fi în întelesul de virtuosi, cinstiti, atenti la durerile altora ; dar nu mohorâti si nu executori nemilosi ai regulamentelor trecatoarelor împaratii si efemerelor prefecturi de politie. Calugarii sunt voiosi – de ochii lumii se abtin s-o arate în public, dar purtarea lor arcana e alta -, acri sunt dracii si functionarii – iar în cer, pun ramasag, nu mai exista decât zburdalnicie. Cum de-ar putea fi altfel, de vreme ce Mântuitorul ne spune limpede ca acolo nu patrunzi daca nu esti ca pruncii. Oare ”seriosi” sunt pruncii ori de o neastâmparata veselie ?

Jurnalul Fericirii, p. 286

Despre libertate – N. Steinhardt

 Câteva cugetari lamuritoare despre libertate : Alfred Jarry : Exista oameni pentru care a fi liberi e o plictiseala, e o belea.
Thomas Mann : Libertatea e o notiune pedanta si burgheza.
Ambele pun sub semnul întrebarii sansele de supravietuire a libertatii în lumea pe care Ortega y Gasset a numit-o, mai pertinent ca oricine, a maselor.
Alexandru Herzen  : maselor nu le pasa de libertatea individuala, de libertatea cuvântului ; ele îndragesc autoritatea… prin egalitate înteleg egalitatea opresiunii… doar indivizii civilizati doresc libertatea.
Sa fim deci mai putin convinsi, noi, intelectualii si detinutii politici, ca toata lumea se omoara dupa libertate.
Denis de Rougemont : Libertatea nu e un drept, e asumarea unui risc.
Sa fim deci mai putin siguri ca oamenii sunt dispusi sa riste.
Drepturi, da, câte vrei, dar riscurile le considera a fi piedici, intrigi, insulte.
Ioan 20,29 : ”Iisus i-a zis : Pentru ca M-ai vazut, ai crezut ? Fericiti cei ce n-au vazut si au crezut”.
Sa întelegem ca libertatea e mai presus de orice un act (riscat si nerational) de credinta, deci un pariu.
II  Cor.  3,17 :  ”Domnul  este  Duh,  si  unde  este  Duhul Domnului acolo este libertate”.

Daca nu suntem liberi nu suntem vrednici a ne chema –  cum îi place lui Hristos sa ne socoteasca – prietenii Sai.
Apocalipsa 3,20 : ”Iata, stau la usa si bat”.

Sa ni se topeasca inimile la gândul pozelor populare unde Domnul cu traista si toiag asteapta sa-i deschidem, daca vrem, de buna vrerea noastra libera.
Nicolae Balcescu în Istoria românilor supt Mihai Voda Viteazul: Cine lupta pentru libertate se lupta pentru Dumnezeu.
Fraza putin citata de actualii admiratori ai lui Balcescu.

Jurnalul Fericirii pp 130-131

O lume nebuna, nebuna, nebuna…

Unitate mobila pentru eutanasierea la domiciliu, in Olanda, din martie

PERICOL. Timiditatea, depresia şi dependenţa de Internet ar putea fi considerate BOLI MINTALE

Biserica Anglicană mai aproape de acceptarea femeilor episcop

Ce lume ni se prefigureaza in viitor? O lume in care criminalii sunt platiti de stat pentru a lua vieti ”la cerere”, o lume in care daca esti timid ajungi sa fii considerat bolnav mintal, o lume cu curul in sus in care biserica se impusca singura in picior si-si expulzeaza frenetic orice urma de normalitate si decenta.

C.S. Lewis Reflections on the Psalms

”Commandments are covered promises; all promises are also covered commandments” (John Wesley)

Wesley understood the purpose of biblical interpretation to be the salvation of souls. God has revealed the way to heaven in Scripture, and that one book will enable us to get there.

“Commandments are covered promises.” Wesley understood the unity of law and gospel in both Testaments to be such that every time God gives a commandment, it is at the same time a hidden promise that God will enable the persons to do what God had commanded. In a similar way, all promises are also covered commandments. The power of grace is such that God would help anyone who accepted God’s grace by faith to accomplish God’s will. Thus Matthew 5:48 is best understood as both commandment and promise. Wesley translated it, “Therefore ye shall be perfect,” in place of the Authorized Version’s imperative form, “Be ye therefore perfect.” He thereby preserved the ambiguity between the imperative and future indicative that exists in the Greek text.

McKim, D. K. (1998). Historical handbook of major biblical interpreters (388). Downers Grove, IL: InterVarsity Press.

UPDATE: Biblia Catolica

Vesti bune! Biblia catolica online, al carei prim volum tiparit inca mai este la premiera in diverse locuri, s-a imbogatit cu un numar frumos dintre cartile istorice: de la Iosue la 2 Cronici. Multumim !

%d blogeri au apreciat asta: