O postare problema/`marcionita`: Steinhardt crestinul versus (ex?-)evreul Steinhardt

Dintre cãrtile Vechiului Testament, cea mai opusã Noului este înfiorãtoarea cronicã a lui Ezdra, moment desãvârsit al exclusivismului si rasismului.

Ce se cuvenea sã facã iudeii întorsi acasã din lungã si grea robie ? Sã cânte si sã se veseleascã ? Câtusi de putin. Dupã ce ajutorul vecinilor a fost respins de foarte de sus („Nu se cuvine sã ziditi împreunã cu noi casa Dumnezeului nostru, ci numai noi singuri vom zidi“), Ezdra le vorbeste alor sãi pe tonul cel mai eugenic, mai rosenbergian ce poate fi. Pentru cã israelitenii au luat ca sotii pe fiicele strãinilor si s-a amestecat sãmânta cea sfântã cu popoarele cele de alt neam, trebuie sã se procedeze mai înainte de toate la despãrtirea celor alesi de necurãtia si spurcãciunea altor popoare ticãloase spre a se curma nelegiuirea amestecului.
Nici nu le-a dat voie sã intre în oras ; pe toti nenorocitii aceia îi tine afarã în ploaie zile întregi ca sã se întocmeascã listele de israeliteni cãsãtoriti cu femei strãine.
Si se porneste lunga si migãloasa treabã a întocmirii listelor de cãtre comisiile special numite. E ziua cea mare a triumfului Birocratie. Si dupã ce birocratia rasist㠖 în atmosferã de inventariere si de lagãr de concentrare – si-a încheiat lucrãrile, femeile strãine si copiii lor sunt alungati.
Abia atunci îngãduie activistii lui Ezdra poporului sã intre în oras, sã-si caute adãpost.
Celor ce înteleg anevoie cuvintele Sfântului Pavel – am iesit de sub blestemul legii si am intrat sub mil㠖 le-ar fi de folos sã citeascã întâia carte a lui Ezdra. De asemeni celor ce se întreabã de ce se numeste învãtãtura lui Hristos „buna vestire“, celor ce cautã obârsiile rasismului si celor pe care-i intereseazã prototipurile Birocratiei.

Jurnalul fericirii, Polirom, pp. 237-238

Niciodata pana acum nu m-am gandit ca radacinile rasismului (pentru care sunt blamati nemtii) de fapt se gasesc la… evrei! Observatia lui Steinhardt este cutremuratoare, mai ales ca vine din gura unui (ex?)evreu . Ce au semanat, au avut apoi de secerat. Exclusivismul si aroganta cu care evreii i-au tratat pe ceilalti a fost samanta din care s-au nascut monstrii care si-au devorat…parintii. Evreilor atat de mult li s-a suit la cap ca-s natia aleasa si far-de-asemanare pe lume, ca rasismul lor li s-a intors drept in cap ca un bumerang.

Conferinta despre parabole (via ISP) Andrei PLESU

MERITA! E diferita de cele de la Iasi si Muzeul taranului roman.

“Din dragoste de țară”

În seara de 10 mai 2012, la orele serii, Televiziunea națională a transmis filmul “Din dragoste de țară“, realizat de Bogdan Șerban-Iancu și dedicat Regelui Mihai și Casei Regale a României.

Vă invit să-l (re)vedeți !

UPDATE: Biblia Catolica

Despre stanga europeana si derapajele ce urmeaza

Sarkozy a fost infrant si socialismul preia fraiele in Franta. Este  stirea ultimelor zile si analistii se intrec in prognoze si previziuni cu privire la impactul votului francezilor asupra Europei. Si asupra lumii.

Omenirea a ajuns la stadiul in care cateva sute de mii de voturi intr-un colt al lumii ajung sa schimbe macazul pentru intreaga lume, prin ricoseu, pe principiul ”jocului de domino”. Faptul ca au fost cateva zeci de mii de francezi care au respins austeritatea, a inclinat balanta in Franta spre o schimbare de ”macaz” care va influenta vietile europenilor si ale multor altor cetateni ai lumii, incomparabil mai numerosi decat numarul voturilor francezilor, acel numar mic care totusi a fost suficient de mare pentru a fi facut diferenta intre austeritate si ”crestere”.

Faptul ca austeritatea este greu suportabila si doar niste cetateni responsabili si-o asuma nu e un secret. Faptul ca politicile sanatoase ale Germaniei au confirmat calea amara dar necesara a ”intinderii (doar) cat te tine plapuma” nu inseamna ca va fi de acum si calea cea buna pentru insanatosirea batranului continent . Caci democratia, aceasta dictatura prosteasca a numarului si cantitatii fara calitate, prin voturile catora zeci/sute de mii de francezii iresponsabili care au inclinat balanta, va pune pumnul in gura responsabilitatii proverbiale a nemtilor. Si odata cu acest derapaj Europa poate deja stinge lumina: si-a semnat singura sentinta. Amanarea rezolvarii problemei datoriilor nu va face decat ca urmatoarea criza sa fie si mai grava decat cea actuala si… fara leac. Daca acum medicamentul amar ar fi fost luat, mai exista o sansa. Socialismul insa este sinonim dezastrului economic si nu numai. Este cat se poate de regretabil ca excesele si excentricitatile unor nedemni ajunsi la carmele dreptei au inlesnit revenirea la putere a stangii.

Europa, prin Franta, vireaza pe drumul infundat al iresponsabilitatii si trage odata cu ea in rapa economia mondiala.

Celor tentati sa-mi atraga atentia ca nu-s ”de specialitate” le amintesc doar cateva din sentintele magistrale ale unui super-specialist – Petre Tutea:

Social-democraţia este laptele bătut al comunismului.

Stiţi ce vor social-democraţii? Să facă şi bine, dacă se poate, dar să nu facă ce trebuie. Social-democraţia e anticamera comunismului. Numai că, dacă prin social-democraţie s-a intrat în comunism, nu se poate ieşi din comunism tot pe-acolo. E ca o uşă care se poate deschide numai dintr-o parte. Social-democraţii n-au forţă activă de luptă. Păi n-au guvernat Germania social-democraţii? Drept care au făcut pe ei!

Stînga nu poate guverna. Cînd vine la putere e pustiu.

Toate formele de stînga violează cotidian ordinea naturală a lui Dumnezeu.

A te opune comunismului[si social democratiei, nota mea] înseamna a apara puritatea Codului Penal. Comunistii nu trebuie tratati ca infractori de drept comun. Ca hotii de buzunare, ca tîlharii, ca violatorii de dame…

Democratia e sistemul social în care face fiecare ce vrea si-n care numărul înlocuieste calitatea… Triumful cantitătii împotriva calitătii.

Fără să gîndesc în stilul darwinismului social, nu pot să rămîn indiferent la incapacitatea democratiei de a asigura selectiunea naturală a valorilor. Democratii gîndesc corpul social aritmetizat: numără capetele toate si unde e majoritate, hai la putere. Sufragiul turmei! Asta e părerea mea despre democratie.

Prin însăşi ordinea ei ideologică, democraţia îl obligă pe idiot să stea alături de geniu şi să-i poată zice: ce mai faci, frate? Partea proastă este că oamenii de excepţie pot ajunge captivi în cirezile democrate.Ce decide masa are un caracter absolut, deoarece prin masă se exprimă specia. Prin individ se exprimă personalitatea. Numai că, uneori, un individ ajunge să influenţeze foarte mult asupra maselor. Aceştia sînt aleşii. Istoria este făcută de aleşi. Paradoxul societăţii umane este că mulţimea îi produce pe conducători, iar aceştia o conduc. Ideea de echilibru social este caracteristica oricărei democraţii burgheze. Asta e forţa constantă a democraţiei. Iar extremelor – fie extremei stîngi, fie extremei drepte – , care violează ideea de echilibru social, democraţia le este ostilă.

Eu nu sînt democrat. Am asemănat democraţia cu jigodia la cîine: nu scapă decît cei care sînt tari.

Eu sînt democrat numai dintr-un singur motiv: din respect faţă de poporul român. Şi pînă la urmă mi-am modificat poziţia: nu sînt democrat, sînt demofil, iubitor de popor.

Democraţia totală e cimitir istoric. Noi nu sîntem în pericol, că n-avem nici măcar democraţie; un cimitir istoric presupune un trecut de viaţă care să fie îngropat.

Democraţia este sistemul social care face posibilă existenţa idiotului alături de geniu. Dar ea se deosebeşte de egalitarismul comunist prin lege. În democraţie legea funcţionează, în vreme ce în comunism legea nu există; e tiranie.

Cel mai potrivit sistem social-politic este liberalismul. Pentru că asigură elita conducătoare,triumful personalităţii, triumful elitei conducătoare, nu-i aşa, şi nu deranjează cu nimic mersul dogmatic al lumii creştine. În climatul creat de liberali se poate respira spiritual şi se poate progresa material, valorile mişcîndu-se nederanjate de nimeni. Democraţia înseamnă mai puţin decît liberalismul, care are într-un anume fel şi un aspect aristocratic.

Singurul sistem suportabil, fiindcă e compatibil cu demnitatea şi libertatea umană, este liberalismul englez. Liberalismul instituie concurenţa ca o competiţie de valori, şi nu confiscarea umană. El are un singur defect:prin competiţia dură care se practică în liberalism, nu poate fi evitată apariţia deşeurilor sociale, adică a neajutoraţilor. Orice sistem social rămîne pînă la urmă un joc deschis, neterminat. Nu s-a găsit formula de echilibru între individ şi societate care să n-aibă nici un rest.

Sigur că forma ideală de guvernămînt e monarhia. Monarhia ar presupune şi alegeri, şi partide şi ar presupune un arbitru: acest arbitru, văzînd forţele politice în conflict, alege el, de fiecare dată, dar n-o alege pe cea mai populară, ci pe cea mai adecvată interesului general. Deci monarhia n-are criterii de conducere democratice. De fapt monarhia a făcut România Mare, iar democraţia a mai redus-o.

Petre Tutea , Cugetari memorabile

A se citi si : Presa conservatoare britanică îl acuză pe Francois Hollande că vinde iluzii

PS: celor ispititi sa ma critice pentru ”implicare politica” le amintesc faptul ca si cand cumpara iaurtul cotidian de la supermarket ei fac politica… involuntar si inconstient adesea.

The Jewel of Creation

As God was nearing the completion of creation, an announcement was made in heaven. “I wish to create a creature who will appreciate all that has been made,” God said. “I will call this creature: human. These creatures will have intellect, reason, and understanding.”
Then Truth came before the Almighty and said, “O God, I urge you to reconsider creating a being who is capable of lying. If you do, there will most certainly be deception and fraud let loose upon the world.”
Next, Peace came near. “O God, I echo the sentiments of Truth. Let the Almighty reconsider creating a creature who is capable of upsetting the tranquillity of the earth. No doubt, if they are created, there will be revenge and war, there will be bloodshed and destruction.”
Soon thereafter, Love came near, and in a soft voice said, “O God, may you not forget that any being created in your image has the capacity to perform great and noble deeds. With your Spirit, these beings will be able to shelter one another, care for the sick and lonely, and will no doubt bring glory to you in their capacity to love deeply.”

And so it was that, although God heard the voices of Truth and Peace, it was the voice of Love that prevailed in the creation of humanity.



………………………………..
There are moments when every person is aware of the human bent toward violence and destruction. One need only read the daily newspaper or watch the evening news to see examples.
But there are moments equal to, if not greater than these truths, when we glimpse the amazing quality of love among people—acts of selflessness, acts of heroism and sacrifice. These are the better angels of our nature.
This unique parable places God at the center of love’s persuasion, making all things possible, including the creation of the world. The story reminds us that not even the Creator is exempt from seeing the power of love and that love is, first and foremost, a reason to continue with any endeavor.
Truth may change minds; peace may change the world; but only love has the power to change the human heart, making truth and peace possible.

Candles in the Dark – A Treasury of the World’s Most Inspiring Parables