Necesara rusine si nerusinatii de noi – N. Steinhardt


Unii – cei buni şi cei înaintaţi – ascultă de învăţăturile Domnului şi le urmează din dragoste pentru El. Aceştia şi‑au însuşit creştinismul, ştiu că Dumnezeu e dragoste şi au priceput ce înseamnă cuvintele apostolului, că până la urmă nu rămâne decât dragostea. Alţii de frică nu păcătuiesc. E şi aceasta o cale spre curăţenie, mult inferioară – brută –, dar nu lipsită de rezultate practice. (Părintele Benedict Ghiuş zice că şi frica poate fi o manifestare a harului.) Eu mai ales de ruşine nu cad. Mi‑e teribil de ruşine de El; Îi sunt atât de recunoscător, de îndatorat, a fost atât de nespus de bun cu mine, m‑a zărit, m‑a chemat, şi eu să nu răspund măcar cu puţină ruşine ? Dar oricine: nu se gândeşte că odată şi odată tot va fi prins, va fi prezent ?

Jurnalul Fericirii. Manuscrisul de la Rohia

”A trăi cu viată creştină, înseamnă a tine seamă de Iisus Hristos în toate lucrurile” – Sf. Ioan Gura de Aur

Despre Liviu
Crestin, absolvent al unei facultati de teologie (protestanta). Pasionat de Biblie, carte buna, muzica buna, film bun,alte bunatati... si teologie comparata si istoria Bisericii. De orientare teologica Wesley-ana, simpatizant al paleo-ortodoxiei.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: