Cu drezina

Ca să ne amintim distanța etică dintre noi și eroii credinței ce populau închisorile comuniste, am ales câteva fragmente pe o temă deosebit de controversată: minciuna sau tăinuirea.

Pus să-și trădeze prietenii în timpul anchetei, Steinhardt găsește soluția salvatoare, pe care o descrie astfel în Jurnalul fericirii (am folosit ediția de la Dacia, 1998):

Iată a treia soluție: minciuna. Minciuna binecuvântată, șoptită de Hristos… Minciuna nerușinată, domoală, cât mai iscusită. Feciorul lui nea Tache vameșul. Tata la plecare: să nu fii jidan fricos, să nu te caci în pantaloni. […]

Ce curios lucru: văd că dacă vreau să apuc pe calea creștinismului trebuie să mint… Trebuie să mint așa cum în matematici soluția uneori nu poate fi găsită decât mai întâi complicând datele, ocolind miezul problemei. Trebuie să mint. Asta înseamnă că lucrurile nu sunt simpl. Lumea nu e simplă. Asta înseamnă că bine a zis Julien Benda când…

Vezi articolul original 615 cuvinte mai mult

A fost o vreme când Dumnezeu şoca…

 

A fost o vreme când a-l mărturisi pe „Dumnezeu-făcut-om” te putea costa galerele sau ocnele de sare pe viaţă. Numele lui Isus Christos era de ajuns să te osândească la moarte.În vremea aceea nu se punea crucifixul pe etichetele cu vin de Spania. Oamenii luau seama la ce spuneau. A fost o vreme când numele lui Isus Christos nu-ţi lua doar minţile, dar avea atâta putere explozivă încât îţi întorcea viaţa pe dos ca pe o clătită. Pe atunci, numele lui Isus Christos nu se sorbea între un scotch dublu şi o şampanie demi-sec.Abia se şoptea în beciurile cartierelor sărăcăcioase din Corint, în adâncul temniţelor din Roma, în chiţimiile docherilor din Antiohia. Numele lui Isus Christos făcea ochii să strălucească. Cu burta goală, adesea pradă tifosului în convoaiele de sclavi, cu obrazul neras, mirosind a sudoare, a emigrant, a evreu împuţit, a ied…deodată, auzind numele lui Isus Christos, pleava societăţii afla că numele ei era: Om-Fiu al lui Dumnezeu-Demnitate… Isus Christos intra atât de mult în sânge încât trebuia să-i sfâşii omului măruntaiele dacă voiai să i-l smulgi pe Dumnezeu. Dumnezeu şoca.

                                                                                                Jean Debruynne

Jean Vernette, „Parabole pentru azi” , p. 24

%d blogeri au apreciat asta: