Teologia – regina stiintelor

Fara îndoiala, religia conţine contemplarea suprema a destinelor omului pe pamînt. Nici istoria, nici filosofia sau ştiinţele exacte nu poseda nici macar umbra unitatii şi integralitaţii reprezentarii, aşa cum apare ea în religie. Aceasta este una din cauzele în virtutea carora religia îi este omului atît de scumpa, aşa se explica de ce ea îi înalţa pe asemenea piscuri intelectul, de ce i-l ilumineaza în asemenea masura.

Cunoscînd întregul şi generalul, este deja uşor sa te regaseşti, sa-ţi defineşti sinele în detalii; dimpotriva, oricît de multe detalii am cunoaşte – şi istoria, ştiinţele, filosofia doar detalii ne ofera – întotdeauna putem întîlni altele noi, care ne pot pune în încurcatura. De aici fermitatea, statornicia vieţii, atunci cînd este religioasa.

În contemplarea religioasa, trei acte mari, mistice, servesc drept puncte de sprijin, pe care parca sînt fixate destinele omului, de care sînt ancorate ca de propriile lor suporturi. Este vorba de actul caderii în pacat: el explica ceea ce exista; de actul ispaşirii: el îl intareşte pe om în ceea ce exista; de actul rasplatirii veşnice pentru bine şi rau, al triumfului definitiv al adevarului .- el îl atrage pe om spre viitor.

Vasili V. Rozanov

Why You Need the Septuagint

Words on the Word

It’s not uncommon for people to ask: why the Septuagint? (That comes right after: What is it?)  Why bother with the Greek Septuagint when we have the Old Testament in Hebrew, in which it was first written? English translations of the Bible in most churches use the Hebrew text as a base, anyway.

Before giving my top 10 reasons why, here are a couple ways to access the Septuagint (often abbreviated LXX after the tradition of the 70(+2) who were said to have translated it). This site has the whole Septuagint in Greek with an English translation. And here‘s a good, up-to-date English translation of the whole thing. (For hard copies, the standard complete Greek text is the Rahlfs Septuagint, and a recent English translation is the NETS.)

Here are 10 good reasons to pay attention to the Septuagint:

10. It helps us read Scripture in…

Vezi articol original 427 de cuvinte mai mult

„Sabatul negrilor albi” – Dostoievski despre Londra

(despre noaptea de sîmbătă spre duminică în cartierele muncitoreşti ale oraşului)

„O jumătate de milion de muncitori şi muncitoare cu odraslele lor se revarsă asemeni unui fluviu şi sărbătoresc întreaga noapte, pînă la cinci dimineaţa, mîncînd şi bînd pentru intreaga saptamina Aici îşi aduc oamenii economiile din cursul celor şase zile de lucru, tot ce-au cîştigat muncind pe brinci, cu sudalme… Gazul arde cu flacără mare şi luminează strălucitor străzile. Ca şi cum balul s-ar organiza pentru aceşti negri albi. Mulţimea se înghesuie pe străzi şi-n tavernele deschise. Ei aici mănîncă şi beau. Prăvăliile de bere sînt împodobite asemeni palatelor. O beţie generală, însa lipsita de veselie, apasatoare- şi totul e cumva ciudat de tacut. Numai cîteodată certurile şi încăierările scăldate în sînge tulbură această tăcere suspectă care vă umple de tristeţe sufletul. Toată această mulţime se grăbeşte să se îmbete cît mai repede, pînă la uitare de sine… Femeile nu rămîn mai prejos şi se îmbată împreună cu bărbaţii; copiii aleargă, se tîrăsc printre ei.”

,,Însă, după ce se sfîrşeşte noaptea şi începe ziua, acelaşi spirit mîndru şi întunecat se înalţă din nou, regeşte, peste imensa urbe. Nu pare îngrijorat de cele petrecute noaptea, şi nici de cele ce vede în jurul său ziua. Baal domneşte şi nici măcar nu cere supunere, pentru că e sigur de ea. Încrederea lui în sine e nemăsurată: el împarte dispreţuitor şi calm, pentru a scapa de obligaţii, pomana organizata. El nu-şi ascunde unele fenomene barbare, suspecte şi chinuitoare ale vieţii. Sărăcia, suferinţa, murmurul şi îndobitocirea gloatei nu-l ating cîtuşi de puţin”

Însemnari de iarna despre impresii de vara

C-tin Noica – Despre frumuseţile tăinuite ale Bibliei

Abia acum înţeleg expresia : „frumuseţile tăinuite ale Bibliei”. Sînt în Biblie cărţi întregi – Leviticul, Numeri, chiar părţi din Exod – unde nu e decît „material” . Pagini de-a rîndul se vorbeşte despre cum şi din ce trebuie făcut cortul întîlnirii, sau în ce va consta jertfa. Detalii de ritual, material mort, – îţi spui. Şi totuşi materialul acesta capată ritm , se organizează. O aceeaşi descri­ere, cu aceleaşi detalii, revine, prefăcîndu-se parca într-o incantaţie.
Cind a isprăvit Moise de aşezat cortul , căpeteniile incep să-şi aducă darurile pentru altar. In prima zi vine fiul lui Aminadob .
„El a adus : o farfurie de argint în greu­tate de o sută treizeci de sicli , un lighean de argint de şaptezeci de sicli, după siclul sfîn­tului locaş, amîndouă pline cu floare de fă­ină . . . ”
A doua zi vine Netanael :
„El a adus : o farfurie de argint in greu­tate de o sută treizeci de sicli, un lighean de argint de şaptezeci de sicli, după siclul sfîn­tului locaş, amîndouă pline cu floare de făină … ”
o dată, de două ori,de douasprezece ori.
E exasperant ! … Şi deodată simţi ce frumos este .

Jurnal filosofic

Victor Rebengiuc – Legenda Marelui Inchizitor

MAGISTRAL!

%d blogeri au apreciat asta: