Teologia – regina stiintelor

Fara îndoiala, religia conţine contemplarea suprema a destinelor omului pe pamînt. Nici istoria, nici filosofia sau ştiinţele exacte nu poseda nici macar umbra unitatii şi integralitaţii reprezentarii, aşa cum apare ea în religie. Aceasta este una din cauzele în virtutea carora religia îi este omului atît de scumpa, aşa se explica de ce ea îi înalţa pe asemenea piscuri intelectul, de ce i-l ilumineaza în asemenea masura.

Cunoscînd întregul şi generalul, este deja uşor sa te regaseşti, sa-ţi defineşti sinele în detalii; dimpotriva, oricît de multe detalii am cunoaşte – şi istoria, ştiinţele, filosofia doar detalii ne ofera – întotdeauna putem întîlni altele noi, care ne pot pune în încurcatura. De aici fermitatea, statornicia vieţii, atunci cînd este religioasa.

În contemplarea religioasa, trei acte mari, mistice, servesc drept puncte de sprijin, pe care parca sînt fixate destinele omului, de care sînt ancorate ca de propriile lor suporturi. Este vorba de actul caderii în pacat: el explica ceea ce exista; de actul ispaşirii: el îl intareşte pe om în ceea ce exista; de actul rasplatirii veşnice pentru bine şi rau, al triumfului definitiv al adevarului .- el îl atrage pe om spre viitor.

Vasili V. Rozanov

%d blogeri au apreciat asta: