Rugã in ziua de Anul Nou

A mai trecut un an, Pãrinte ceresc! Multumindu-Ti cã a fost trecut la timpul îndurãrii, nu ne înspãimântãm cã va fi adãugat si când vom da socotealã. Cãci ne mângâiem la gândul milei Tale. Înaintea noastrã se întinde Anul Nou cu cerintele-i si, chiar dacã pãsim în el încovoiati, cu îngrijorare, pentru cã n-am vrut si n-am putut sã ne ascundem gândul de pofta ochiului cea înselãtoare, de dulceata rãzbunãrii ispititoare,de mânia care ne-a fãcut de neîmpãcat, de inima rece care ne-a îndepãrtat, totusi nu pãsim întru totul cu mâna goalã,pentru cã vom lua cu noi amintirile îndoielilor temãtoare care au fost linistite, ale tãcutelor griji care au fost domolite,ale gândului împovãrat care a fost înãltat, ale sperantei de bucurie pline, care n-a fost fãcutã de rusine. Da, când în clipe de jale ne vom încuraja la gândul marilor oameni, uneltele Tale alese care în grele încercãri, în spaima inimii si-au pãstrat mintea liberã, curajul neînfrânt, cerul deschis, vom adãuga si propria noastrã mãrturie, convinsi fiind cã, desi fatã de ei îndrãzneala noastrã descurajare, iar forta noastrã doar slãbiciune pare, Tu esti totusi acelasi, Dumnezeul Atotputernic care încearcã spiritele în luptã, Tatãl fãrã a cãrui voie nu cade nici vrabia la pãmânt. Amin!

Soren Kierkegaard – Opere III

Jean Nedelea: Creştinătatea în (post)modernitate. O radiografie a lui Karl Rahner

Romania Evanghelica

http://www.observatorcultural.ro/articol/crestinatatea-in-postmodernitate

Vezi articolul original