Receptarea Bibliei in noua traducere – ieri si azi

biblia_ntr__ezg_32

Am gasit tot colindand pe net un articol interesant – „Cornilescu cel neiubit (la început)” –  despre modul cum a fost initial receptata proaspat nascuta traducere Cornilescu in mediile neoprotestante romanesti interbelice: cu ostilitate. O ostilitate partial de inteles, dat fiindca autorul traducerii era ortodox, si totusi de neinteles pentru ca biserica ortodoxa (adversa baptistilor si adventistilor) la randu-i a luptat pe toate caile contra traducerii „neautorizate” a „preotului razvratit”.

Dincolo insa de acest aspect, stranie imi pare inversunarea cu care ambele tabere au luptat contra neavenitei traduceri: ortodocsii pentru a pastra monopolul traducerilor autorizate, baptistii si adventistii pentru a lupta contra „modernismului periculos” care se insinua in noua traducere. Inversunarea adventista a mers pana acolo (conform articolului care preia documente din arhiva Societăţii Biblice Britanice de la Cambridge) incat presedintele cultului adventist s-a deplasat special la Londra in ianuarie 1924 pentru a sabota nota traducere. Aspectul mi se pare simptomatic pentru inertia atat a majoritarilor cat si a minoritarilor cat si pentru temerile ( nejustificate, cum istoria avea sa dovedeasca de altfel) fata de nou,modern,actualizat. Ravna prost inteleasa pentru „vechile carari” era cat pe ce sa priveze de o traducere care s-a impus drept cea mai buna pentru aproape un secol.

Am stat de vorba cu crestini evanghelici pentru care Cornilescu la randu-i a devenit o icoana si garantie a sfinteniei textului biblic. Exista acum o rezistenta incrancenata a adeptilor traducerii Cornilescu fata de mai nou venita Noua Traducere in limba romana. Desi minutios elaborata de colectivul baptist oradean, Noua Traducere nu are un caracter confesional (partinitor) fiind acceptabila pentru intregul spectru protestant si nu numai. In ciuda prejudecatilor intampinate, Noua Traducere promite sa fie si sa se impuna (cel putin in lumea mioritica protestanta ) ca textul de referinta al Bibliei romanesti pentru secolul XXI, si probabil va si reusi, repetand performanta traducerii Cornilescu. Pana atunci, deocamdata, priviri suspicioase, soapte rautacioase, absenta „accidentala” din librarii… de ce ? Istoria se repeta si cine n-o cunoaste e condamnat sa-i repete greselile.

%d blogeri au apreciat asta: