Biblia de la „Iasi/Nitzulescu”(1921 – vezi nota) – ONLINE integrala!

O supersurpriza pentru iubitorii Cartii Sfinte. Cu ceva timp in urma postasem o bucurie : un proiect de aducere online a Bibliei Nitulescu – una dintre cele mai reusite traduceri antebelice. Astazi am primit un comentariu la acea postare:

biblia cu noul testament tradus de Dr. N. Nitzulescu, publicata de societatea biblica pentru britania si strainatate este disponibila pentru descarcare in format pdf pe urmatorul link : http://www.archive.org/details/sfntascriptura00ghen
DOMNUL DUMNEZEU sa va binecuvanteze

Si intr-adevar la adresa indicata se poate citi online Biblia „de la Iasi/ Nitulescu”(1921 – vezi NOTA!). De asemeni, poate fi descarcata in format pdf.

Multe multumiri lui Adrian care mi-a semnalat „prajitura”. Cu siguranta multi se vor bucura de aceasta noua versiune disponibila in format digital.

NOTA:  AICI puteti citi ceva precizari despre prezenta versiune

„Sola/nuda Scriptura” vs „Prima Scriptura”

In teologia anglicana si nu numai se vorbeste despre „high church” si „low church” in sens liturgic. In stransa conexiune cu aceasta diferentiere sta problematica autoritatii in materie de teologie, indelung si inversunat disputata in istoria Bisericii, mai ales intre neoprotestanti si orto-catolici. Luther in lupta sa cu papalitatea a lansat celebrul principiu „Sola Scriptura” adesea insa gresit inteles. O moderare-explicitare a acestui concept luat brut si interpretat adesea incorect(ca „nuda scriptura”) de neoprotestanti, este principiul „prima scriptura„.

Ce spune „prima scriptura„?

Prima scriptura is a doctrine that says canonized scripture is „first” or „above all” sources of divine revelation.

Implicitly, this view acknowledges that, besides canonical scripture, there are other guides for what a believer should believe, and how he should live, such as the created order, traditions, charismatic gifts, mystical insight, angelic visitations, conscience, common sense, the views of experts, the spirit of the times or something else. Prima scriptura suggests that ways of knowing or understanding God and his will, that do not originate from canonized scripture, are in a second place, perhaps helpful in interpreting that scripture, but testable by the canon and correctable by it, if they seem to contradict the scriptures.

In metodism, o „versiune” reformatoare a anglicanismului , principiul „prima scriptura” a „imbracat”  o forma interesanta: Wesleyan Quadrilateral – despre care va invit sa cititi pe wikipedia ca punct de plecare.

Punand Biblia deasupra papilor si a conciliilor se izola oare Luther de traditia bisericii? In nici un caz. El a respins intr-adevar teoria celor doua surse ale traditiei, enuntata mai tarziu la Trent… In acelasi timp, Luther nu dadea la o parte pur si simplu 1500 de ani de istorie a bisericii. In tratatul sau impotriva anabaptistilor(1528), el a spus:

„Noi nu actionam fanatic asa cum fac schwarmer-ii . Noi nu respingem tot ce se afla sub autoritatea papei, pentru ca astfel ar trebui sa respingem si biserica crestina. Multe lucruri bune privitoare la credinta crestina pot fi gasite in papalitate si de acolo au ajuns la noi.”

[Luther Works 40, p. 231]

Sola scriptura nu a fost nuda scriptura. Niciodata nu a fost vorba de Scriptura sau traditie, Sfanta Scriptura sau Sfanta Biserica[…]

Timothy George, „Teologia reformatorilor„, Trad. C. Simut, Oradea, Editura Institutului Biblic „Emanuel,” 1998, p. 96-98

In contextul babiloniei interpretarilor care mai de care mai fantezist-cultiste ale neoprotestantismului – salbatic „diversificat” pe solul ultrapermisiv american – o abordare gen Wesleyan Quadrilateral poate fi o unealta-pista utila de control a validitatii interpretarii fara a deveni sclavii Traditiei si totodata fara a ignora celealalte  surse legitime de Adevar. In alte cuvinte, Scriptura are primul si ultimul cuvant dar nu si singurul.

Sta prost Biblia cu matematica?

( Pictura lui Rembrandt (1661) „Evangelist Matthew and the Angel” – gazduita de Musée Du Louvre, Paris, France – si reprezentand modul in care Biblia a fost scrisa: prin inspiratie divina.)

Cu ani in urma am avut o disputa publica cu un „specialist” in ale Bibliei.Dansul se credea expert in probleme dificile in Biblie si ii merge buhul ca are raspuns „beton” la orice intrebare. Insa domnia sa nu era decat un rationalist deghizat in vajnic aparator al inspiratiei Bibliei. Deghizat zic, pentru ca un rationalist cand da de ceva in Biblie si acel ceva nu incape in cerebelul/ratiunea lui , textul biblic este „reformulat”/”corectat”/”ajustat” asa incat, in final, prapadita ratiune umana sa poata „digera” (fara sa faca „indigestie”) Cuvantul divin.
Cazul in disputa atunci a fost o cifra din Biblie. O cifra care se repeta nu doar o data si nu doar intr-o singura carte din Biblie:

Exodul 38:25,26 : Argintul celor iesiti la numaratoare, din adunare, se suia la o suta de talanti si o mie sapte sute saptezeci si cinci de sicli, dupa siclul Sfantului Locas: cate o jumatate de siclu de cap, o jumatate de siclu, dupa siclul Sfantului Locas, pentru fiecare om cuprins in numaratoare, de la varsta de douazeci de ani in sus, adica pentru sase sute trei mii cinci sute cincizeci de oameni.

Numeri 1:46 : toti cei iesiti la numaratoare, au fost sase sute trei mii cinci sute cincizeci.

Numeri 2:32 : Acestia sunt copiii lui Israel, iesiti la numaratoare, dupa casele parintilor lor. Toti cei iesiti la numaratoare si care au alcatuit taberele, dupa ostirile lor, au fost sase sute trei mii cinci sute cincizeci.

Era vorba asadar despre recensamantul facut barbatilor evrei de dupa iesirea din Egipt. In Numeri se afirma de doua ori aceeasi cifra (ca suma a barbatilor adunati din toate cele 12 triburi!), iar in Exod se precizeaza si despre un impozit platit de fiecare barbat (peste 20 de ani), cat trebuia platit pe fiecare cap si la cat s-a ridicat suma finala corespondenta. Pentru orice om cu scaun la cap care chiar crede ca Biblia este Cuvantul lui Dumnezeu demn de incredere, o tripla afirmare in doua carti diferite a unei cifre (suma a unor alte cifre) confirmata de relatarea unui impozit (care confirma numarul de platitori), o asemenea „constructie” ar fi suficienta pentru a lua numarul respectiv de bun, indiferent de eventualele dificultati aferente. Insa acest rationament cat se poate de rezonabil nu poate fi acceptat de un rationalist pentru care autoritate finala nu este Biblia si logica ei ci logica lui umana care este mai presus orice, inclusiv mai presus de Biblie.
Si cand respectivul mai are si pretentia de a-i fi recunoscuta si proslavita fidelitatea fata de interpretarea Bibliei( in ciuda ciuntirii textului ei pentru a incapea in ratiunea lui) situatia devine hilar-tensionanta „hiper-arterial”. Pentru ca in baza aceleasi „logici”, individul ar trebui sa respinga si „irationala” dogma a Sfintei Treimi ( care dupa elementara aritmetica umana este inacceptabila : 1+1+1=3), si irationala „fecundare din senin” a Fecioarei Maria, ca si alte duzini de „irationalitati” miraculoase prezente in Scripturi.
Celor ce simpatizeaza cu rationalismul fostului meu oponent le amintesc doar ca „matematica” lui Dumnezeu este superioara celei a lui Adam – de pilda Trinitatea : 1x1x1=1! Si cand pana si matematica umana elementara ( suma a 12 adunari, confirmata de o impartire, in doua texte concordante si inspirate divin!) este corecta, ea ramane corecta indiferent de ce parere are un elev „istet” care are impresia ca un Profesor infailibil a dictat gresit unui „elev din clasele superioare” scrierea „pe tabla”/suluri a unor cifre…

PS: mai pe larg – AICI, AICI si AICI

Free Audio Bible Download

Software gratuit pentru descărcarea Bibliei Audio

Software-ul pentru descărcarea Bibliei Audio oferă peste 396 limbi
„Acest software trebuie instalat pentru a putea descărca propria Biblie Audio. După ce terminați prima descărcare, va fi posibil să cereți mai multe Biblii Audio gratuite.”

Sistem de Operare:

Microsoft® Windows™ 2000, XP, Vista 32 or 64-bit; Mac OS X10.4 sau versiuni mai noi

Intors pe dos de…mila

bloch-sermononthemountm

Matei 9:36

„Si vazand multimile, S-a cutremurat de mila, fiindca erau chinuite si imprastiate ca niste oi care nu au pastor.”

9,36-37 „S-a cutremurat de milă”: gr. esplanchnisthe (…), „ I s-au întors măruntaiele de milă, a fost străpuns de milă, a fost cutremurat de milă”. Milă viscerală! Un verb foarte sugestiv, care încearcă să redea starea de sfâşiere lăuntrică a lui Iisus la vederea „turmelor fără păstor”.

♦    „împrăştiate”: gr. errhimmenoi (…), participiu al verbului rhiptein, care înseamnă „a azvârli încolo şi încoace”.

♦    „ca nişte oi…”: cf. Num. 27,17. Citatul trimite la învestirea lui Iisus Nave, ales de Dumnezeu să îi conducă poporul. Starea de disperare şi dispersare a „mulţimilor” îi dictează lui Iisus hotărârea de a-Şi aduna apostolii, de a-i instrui şi a-i trimite urgent în misiune. Secerişul începe, lucrătorii trebuie să se pregătească. In capitolul următor „lucrătorii”/apostolii sunt trimişi în lume pentru „seceriş”. Conotaţiile eshatologice sunt implicite.

Noul Testament. Evanghelia dupa Matei, ( Badilita, Curtea Veche, 2009) p. 223

„Omilii catehetice” de Teodor al Mopsuestiei


Teodor, episcop al Mopsuestiei sau Teodor din Antiohia – dupa locul unde s-a nascut si a fost preot – este cel mai cunoscut reprezentant al scolii antiohiene de hermeneutica.

Lucrarea de fata reuneste cele 16 omilii catehetice, ce au o importanta deosebita in opera teologica a lui Teodor de Mopsuestia, iar valoarea lor educativa isi pastreaza prospetimea si pentru vremea noastra.

Comanda

Mostra de evolutie a traducerii textului biblic

Biblia de la Bucuresti (1688)

Proverbele 18:22 Carele au aflat muiare buna, aflat-au daruri, si au luat de la Domnul imblanzire.

23 Carele scoate pre muiarea buna, scoate bunatati. Si cela ce tine pre cea preacurva, fara de minte e si necurat.

Biblia de la Blaj (1795)

Proverbele 18:22.  Cel ce au aflat muiare buna aflat-au daruri si au luat de la Dumnezeu desfatare.
23. Cel ce lapada muiarea buna lapada bunatatile, si cel ce tine pre cea prea curva easte nebun si necredincios.

Biblia Sinodala (1914)

Proverbele 18:22 Cel ce a aflat femeia buna, aflat-a daruri, si a luat de la Dumnezeu desfatare.

23 Cel ce leapada femeia buna, leapada bunatatile, si cel ce tine pre cea preacurva, este nebun si necredincios.

Biblia Sinodala Jubiliara ( Anania Bartolomeu 2001)

Proverbele 18:22 Cel ce si-a gasit o femeie buna, bune daruri si-a aflat si desfatare a primit de la Dumnezeu.
23 Cel ce o îndeparteaza pe femeia buna, bunatatile si le îndeparteaza, iar cel ce tine o adultera e nebun si necredincios.

Septuaginta (Polirom IVB  2006)

Proverbe 18:

22   Cine a găsit o femeie bună a găsit haruri, a primit voie bună de la Dumnezeu.

22a Cine alungă o femeie bună îşi alungă binele, iar cine ţine o adulteră e smintit şi necredincios.

………………

18,22a „Plus” LXX. ♦ Constituţiile apostolice îşi întemeiază pe acest verset legislaţia în materie de conduită matrimonială (6,14,4).

%d blogeri au apreciat asta: